Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, a adresat un mesaj de felicitare cetățenilor Republicii Moldova cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței țării.

„Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, ne îndreptăm cu recunoștință către Bunul Dumnezeu, mulțumindu-i pentru darul vieții, pentru pacea și libertatea de care ne-am bucurat și pentru tot ceea ce am reușit să zidim împreună în această perioadă. Ziua de 27 august 1991 rămâne înscrisă în istoria neamului nostru ca zi a afirmării libertății și a dreptului de a ne hotărî propriul destin. De atunci și până astăzi, țara noastră a trecut prin multe încercări, schimbări și greutăți.

Astăzi, poate mai mult ca oricând, avem datoria de a păstra pacea. Pacea este unul dintre cele mai mari daruri ale lui Dumnezeu și trebuie apărată prin înțelepciune, prin cumpătare, prin dialog și prin respectul dintre oameni. Să nu lăsăm ura, dezbinarea și vrajba să pătrundă în casele noastre, în comunitățile noastre și în societate. O țară se poate ridica prin muncă și răbdare, dar se poate pierde prin dezbinare și lipsă de înțelepciune”, se arată în mesaj.

Totodată, Mitropolitul Vladimir i-a îndemnat pe cetățeni să păstreze cu grijă țara pe care ne-a dat-o Dumnezeu – pământul strămoșilor noștri, satele și orașele noastre, limba, cultura, credința, tradițiile și valorile care ne-au ținut împreună de-a lungul veacurilor.

„Nu avem dreptul să risipim moștenirea primită de la înaintași, ci suntem chemați să o îmbogățim și să o transmitem copiilor noștri. La ceas aniversar, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să binecuvânteze și să ocrotească Republica Moldova!”, a conchis Mitropolitul Vladimir.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova marchează astăzi, 27 august, 35 de ani de la proclamarea independenței. În acest an, Guvernul organizează evenimentele dedicate zilei naționale a Republicii Moldova sub genericul „Independența ne unește”.

La ora 16:30 va începe parada militară. Peste 2 000 de participanți, reprezentanți ai 9 state partenere și peste 100 de unități de tehnică militară și specială vor fi parte din parada dedicată Zilei Independenței.

Concertul dedicat Zilei Independenței va începe la ora 18:00. Pe scenă vor urca artiști îndrăgiți din Republica Moldova — Alternosfera, Lupii lui Calancea, Magnat & Feoctist, Satoshi, Zdob și Zdub — alături de multe alte nume ale muzicii de acasă.

Depuneri de flori, paradă și concert: Programul oficial al evenimentelor din 27 august

#mesaj #Mitropolitul Vladimir #Republica Moldova #Ziua Independentei

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.