Telefonul este un obiect care aproape niciodată nu ne părăsește mâinile. Evident, pe seama acestuia au apărut, de-a lungul timpului, o sumedenie de mituri, multe dintre ele legate chiar de bateria acestuia.

Iară câteva mituri despre bateriile telefoanelor și încărcare:

Chiar și când ești la 100%, mai există loc pentru un pic? În bateria smartphone-ului tău se află mai multă energie decât sugerează procentul afișat, însă, dacă ai utiliza acea energie, ai reduce dramatic durata de viață totală a bateriei. Creșterea cantității de încărcare disponibilă într-o baterie reduce numărul de dați în care acea baterie poate fi încărcată și descărcată fără a fi deteriorată intern.

Se încarcă telefonul mai repede în modul avion? În teorie, bateria ar trebui să se încarce mai rapid, nu-i așa? Aceasta este teoretic adevărat, dar diferența de viteză se dovedește a fi destul de mică. Un test efectuat de CNET în 2014 a arătat că activarea modului avion a redus timpul de încărcare cu doar patru minute.

Wi-Fi și Bluetooth epuizează rapid bateria: În afară de ecran, unul dintre cei mai mari consumatori de baterie este energia pe care telefonul tău o risipește încercând să găsească și să se conecteze la rețele Wi-Fi sau de date.

Folosirea unui încărcător neoficial deteriorează telefonul: Nu toate încărcătoarele de telefon sunt la fel, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra duratei de viață a bateriei telefonului tău. Încărcătoarele au tot felul de controale care limitează cantitatea de curent livrată și opresc încărcarea telefonului atunci când bateria este plină, dar cele de marcă pot să nu aibă astfel de setări riguroase de siguranță.

Dacă încarci telefonul la computer sau laptop îi strici bateria: Dimpotrivă, încărcarea mai lentă este, probabil, benefică pentru baterii, spun mulți experți.

Cu cât încarci mai încet o baterie, cu atât este mai puțină presiune asupra ionilor de litiu și asupra structurilor care îi acceptă, și cu atât există mai puțin potențial de deteriorare a bateriei. De aceea producătorii impun limite dispozitivelor pentru a nu se încărca prea rapid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#baterie #telefon #utilizator

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.