Perceput drept un ritual „la modă” în unele baruri și restaurante din Republica Moldova, fumatul narghilelei nu este nici pe departe atât de inofensiv cum ar putea părea. Atrași de varietatea mare de arome, utilizatorii ignoră faptul că o sesiune de narghilea poate echivala cu fumatul a 100 de țigări, după volumul de fum inhalat. Specialiștii menționează că narghileaua nu poate fi considerată drept o alternativă mai puțin nocivă a fumatului, iar consecințele pentru sănătate pot fi grave. Mai jos, deschide.md demontează cele mai frecvente mituri legate de utilizarea narghilelei.

Mit: Fumul narghilelei este purificat datorită apei

Realitate: Atunci când cineva folosește o narghilea, tutunul este ars prin intermediul cărbunelui. Astfel rezultă fumul, care trece prin apă și este apoi inspirat printr-un tub de cauciuc. Deși apa din narghilea răcește fumul, aceasta nu filtrează toxinele obținute în urma arderii.

Cercetările arată că printre substanțele prezente în cele din urmă în fumul de narghilea se numără gudronul, monoxidul de carbon, metalele grele, formaldehida, acetaldehida, acroleina și alte diverse substanțe cancerigene.

Mit: Fumatul narghilelei este mai puțin dăunător decât fumatul unei țigări

Realitate: Întrucât narghileaua este utilizată un timp îndelungat, volumul de fum inhalat este unul semnificativ.

Calculele sunt simple. În medie, o sesiune de narghilea durează între 15 și 90 de minute. În acest timp, fumătorul inspiră 50-200 de fumuri, fiecare conținând între 0,15 și 1 litru de fum. Prin urmare, un fumător de narghilea poate inhala mai mult fum într-o singură sesiune decât dacă ar fuma 100 de țigări. Respectiv, cu cât volumul narghilelei este mai mare, cu atât consecințele sunt mai nefaste.

La fel ca fumatul țigărilor, utilizarea narghilelei poate provoca cancer pulmonar, esofagian și oral, cancerul vezicii urinare, boli pulmonare și de inimă. Nu este de ignorat nici faptul că fumul de narghilea prezintă pericole legate de fumatul pasiv, iar folosirea unei pipe necurățate sau împărțirea acesteia cu alți fumători crește șansele de a contracta gripa, tuberculoza, herpesul, hepatita, etc.

Mit: Narghileaua este o alternativă țigărilor

Realitate: Narghileaua nu poate fi utilizată pe post de alternativă mai puțin nocivă a fumatului. Aceasta presupune arderea tutunului, iar, potrivit studiilor, anume acest proces provoacă emiterea unui volum mai mare de substanțe nocive prin intermediul fumului.

Instituții precum Public Health England, Food and Drug Administration, recomandă fumătorilor care nu pot renunța la acest obicei, să treacă la produse fără fum. În lipsa procesului de ardere, țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului generează un aerosol în care nivelul substanțelor chimice este redus cu 90-95%. Aerosolul produselor fără fum este format în mare parte din apă, glicerină și nicotină. Instituții recunoscute internațional au stabilit că, deși consumul de nicotină generează dependență și nu este lipsit de riscuri, nicotina în sine nu este principala cauză a bolilor asociate fumatului. Din contră, cauza primară a bolilor asociate fumatului sunt substanțele toxice generate în timpul arderii tutunului, care sunt inhalate de către un fumător în timpul consumului de țigări sau narghilea.

Mit: Narghileaua nu creează dependență

Realitate: Toate tipurile de tutun conțin nicotină, substanță care creează dependență. Din cauza volumului mare de fum inspirat, narghileaua livrează doze mari de nicotină și, astfel, provoacă o dependență mai accentuată. Unii experți consideră, de asemenea, că dependența de narghilea este mai complexă decât simpla dependență de nicotină, întrucât substanțele chimice din amestecurile de tutun pentru narghilea pot duce la comportamente de dependență mai complicate.

Despre reglementare

În țări precum Marea Britanie, de exemplu, legea pune pe aceeași balanță fumatul narghilelei și fumatul țigărilor. Astfel, este ilegală utilizarea acesteia în încăperile închise. Arabia Saudită și Libanul taxează utilizarea narghilelei, iar Iordania și Camerun – au interzis-o în totalitate.

Legislația din Republica Moldova nu interzice fumatul narghilelei în restaurante și baruri, așa cum se întâmplă în cazul țigărilor și al altor produse din tutun.

#fumat #mit #narghilea #Tigari #tutun

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului. Potrivit lor, modificările ar fi făcute în beneficiul unor companii mari din sector.

Este vorba despre modificarea termenului de licență de pe 31 octombrie, în loc de 31 decembrie, cum era în varianta inițială.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură, scrie BANI.MD.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc din fracțiunea „Democrația Acasă”

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.

#Cereale #licențiere #opozitie #parlament #Radu Marian #scandal