Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Mituri despre narghilea. De ce utilizarea acesteia nu este mai puțin nocivă decât fumatul

02 Feb. 2023, 12:38
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
02 Feb. 2023, 12:38 // Actualitate //  Realitatea.md

Perceput drept un ritual „la modă” în unele baruri și restaurante din Republica Moldova, fumatul narghilelei nu este nici pe departe atât de inofensiv cum ar putea părea. Atrași de varietatea mare de arome, utilizatorii ignoră faptul că o sesiune de narghilea poate echivala cu fumatul a 100 de țigări, după volumul de fum inhalat. Specialiștii menționează că narghileaua nu poate fi considerată drept o alternativă mai puțin nocivă a fumatului, iar consecințele pentru sănătate pot fi grave. Mai jos, deschide.md demontează cele mai frecvente mituri legate de utilizarea narghilelei.

Mit: Fumul narghilelei este purificat datorită apei

Realitate: Atunci când cineva folosește o narghilea, tutunul este ars prin intermediul cărbunelui. Astfel rezultă fumul, care trece prin apă și este apoi inspirat printr-un tub de cauciuc. Deși apa din narghilea răcește fumul, aceasta nu filtrează toxinele obținute în urma arderii.

Cercetările arată că printre substanțele prezente în cele din urmă în fumul de narghilea se numără gudronul, monoxidul de carbon, metalele grele, formaldehida, acetaldehida, acroleina și alte diverse substanțe cancerigene.

Mit: Fumatul narghilelei este mai puțin dăunător decât fumatul unei țigări

Realitate: Întrucât narghileaua este utilizată un timp îndelungat, volumul de fum inhalat este unul semnificativ.

Calculele sunt simple. În medie, o sesiune de narghilea durează între 15 și 90 de minute. În acest timp, fumătorul inspiră 50-200 de fumuri, fiecare conținând între 0,15 și 1 litru de fum. Prin urmare, un fumător de narghilea poate inhala mai mult fum într-o singură sesiune decât dacă ar fuma 100 de țigări. Respectiv, cu cât volumul narghilelei este mai mare, cu atât consecințele sunt mai nefaste.

La fel ca fumatul țigărilor, utilizarea narghilelei poate provoca cancer pulmonar, esofagian și oral, cancerul vezicii urinare, boli pulmonare și de inimă. Nu este de ignorat nici faptul că fumul de narghilea prezintă pericole legate de fumatul pasiv, iar folosirea unei pipe necurățate sau împărțirea acesteia cu alți fumători crește șansele de a contracta gripa, tuberculoza, herpesul, hepatita, etc.

Mit: Narghileaua este o alternativă țigărilor

Realitate: Narghileaua nu poate fi utilizată pe post de alternativă mai puțin nocivă a fumatului. Aceasta presupune arderea tutunului, iar, potrivit studiilor, anume acest proces provoacă emiterea unui volum mai mare de substanțe nocive prin intermediul fumului.

Instituții precum Public Health England, Food and Drug Administration, recomandă fumătorilor care nu pot renunța la acest obicei, să treacă la produse fără fum. În lipsa procesului de ardere, țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului generează un aerosol în care nivelul substanțelor chimice este redus cu 90-95%. Aerosolul produselor fără fum este format în mare parte din apă, glicerină și nicotină. Instituții recunoscute internațional au stabilit că, deși consumul de nicotină generează dependență și nu este lipsit de riscuri, nicotina în sine nu este principala cauză a bolilor asociate fumatului. Din contră, cauza primară a bolilor asociate fumatului sunt substanțele toxice generate în timpul arderii tutunului, care sunt inhalate de către un fumător în timpul consumului de țigări sau narghilea.

Mit: Narghileaua nu creează dependență

Realitate: Toate tipurile de tutun conțin nicotină, substanță care creează dependență. Din cauza volumului mare de fum inspirat, narghileaua livrează doze mari de nicotină și, astfel, provoacă o dependență mai accentuată. Unii experți consideră, de asemenea, că dependența de narghilea este mai complexă decât simpla dependență de nicotină, întrucât substanțele chimice din amestecurile de tutun pentru narghilea pot duce la comportamente de dependență mai complicate.

Despre reglementare

În țări precum Marea Britanie, de exemplu, legea pune pe aceeași balanță fumatul narghilelei și fumatul țigărilor. Astfel, este ilegală utilizarea acesteia în încăperile închise. Arabia Saudită și Libanul taxează utilizarea narghilelei, iar Iordania și Camerun – au interzis-o în totalitate.

Legislația din Republica Moldova nu interzice fumatul narghilelei în restaurante și baruri, așa cum se întâmplă în cazul țigărilor și al altor produse din tutun.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!