Cu referire la recensământ au început să apară diferite materiale cu interpretări eronate despre „scopurile adevărate” ale recensământului și datele ce vor fi colectate. Informația a fost publicată pe site-ul oficial al Biroului Națioanal de Statistică (BNS) al Republicii Moldova.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a adunat cele mai frecvente zvonuri despre recensământ și au verificat dacă ele sunt adevărate sau nu:

Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.

Conform Legii cu privire la statistica oficială, datele confidențiale colectate în cadrul recensământului pot fi utilizate doar în scopuri statistice sau științifice, cu aplicarea metodelor de pseudonimizare sau anonimizare. Aceasta înseamnă că BNS nu are dreptul să transmită datele tale individuale fără anonimizare niciunei autorități publice sau persoane. În public vor fi difuzate doar date agregate (totalurile).

Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.

Recensământul populației și locuințelor nu are nicio legătură cu evenimentele externe sau interne, acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani. Recensămintele precedente în Moldova s-au desfășurat, de exemplu, în anii 2004 și 2014. Mai mult, practic fiecare țară din lume organizează periodic recensăminte

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.

Este adevărat că BNS poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cum ar fi registrele Agenției Servicii Publice cu date cadastrale despre clădiri și locuințe sau cu date despre persoanele înregistrate în Republica Moldova. Cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sunt deseori incomplete. Totodată, există localități în care nu au fost efectuate lucrări cadastrale masive și o bună parte a locuințelor nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.

După ce recenzorul va completa împreună cu tine chestionarele de recenzare, el va transmite datele colectate către un server securizat pe care vor fi păstrate datele recensământului. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului, el nu le va putea păstra și nu le va putea arăta nimănui.

Recensământul se face pentru a fura banii publici.

Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani (deși există țări mai bogate care desfășoară recensăminte mai frecvent). Pentru recensământ, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei (din care 244 milioane de lei în anul 2024), informația despre alocări și achiziții pentru necesitățile recensământului fiind publică și verificabilă. Cea mai mare parte a banilor publici destinați recensământului din anul 2024 va acoperi remunerarea personalului temporar angajat (recenzorilor).

Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație pentru ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.

Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală.

Participarea la recensământ nu este obligatorie.

Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație. Dar în afară de prevederile din lege, participarea la recensământ este o obligație morală în calitate de locuitori ai țării în care trăim.

Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.

Recensământul se va finaliza la 7 iulie 2024, respectiv, termenul pentru rezultatele preliminare va fi 7 ianuarie 2025. Rezultatele finale succinte vor fi publicate în termen de 12 luni (până la 7 iulie 2025), iar cele finale desfășurate – în termen de 18 luni (până la 7 ianuarie 2026). Astfel, partidul de guvernământ, chiar dacă va dori, nu va putea utiliza datele colectate în cadrul recensământului pentru a influența cumva alegerile prezidențiale.

#BNS #mit #recensământ #statistica #zvonuri

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.