Importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și dezvoltarea unei abordări structurate, asigurarea apărării înaintate de pe flancul estic, stabilirea unei noi abordări NATO față de Rusia prin îngrădirea comportamentului agresiv al acesteia și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, inclusiv prin găzduirea unor structuri NATO de asistență de securitate pentru Ucraina, constituie principalele mizele ale României la summitul NATO de la Washington, unde cei 32 de șefi de state și de guverne euro-atlantice se vor reuni de marți până joi, 9-11 iulie, într-o reuniune crucială și cu rezonanțe istorice, întrucât aliații vor marca și 75 de ani de la înființarea NATO, întorcându-se la originile alianței transatlantice, creată prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949.
Mihai Popșoi pleacă în SUA, la invitația lui Antony Blinken
La summitul care are loc la ceas aniversar și care va fi dominat de teme fanion precum sprijinul pentru Ucraina, postura NATO de descurajare și apărare și parteneriatele globale ale Alianței Nord-Atlantice, România va fi reprezentată pentru a 9-a și ultima oară de către președintele Klaus Iohannis, care își va încheia epoca prezidențială în luna decembrie a acestui an.
Summitul NATO de la Washington, anunțat de președintele Joe Biden în februarie 2023 într-un discurs susținut la Varșovia, are loc într-un “moment crucial pentru Alianța noastră“, a explicat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în conferința de presă în care a prefațat reuniunea, referindu-se la celebrarea a 75 de ani de la “crearea celei mai de succes alianțe din istorie” și “decizii majore” pe care aliații le vor lua.
De altfel, summitul NATO de la Washington are o triplă valență. Prima este cea aniversară, prin împlinirea a 75 de ani de la înființarea NATO, aliații urmând să se reunească la Auditorium Mellon, unde a fost semnat Tratatul Atlanticului de Nord de la Washington, la 4 aprilie 1949.
Cea de-a doua valență vizează consolidarea sprijinului pentru Ucraina, iar cea de-a treia continuarea consolidării posturii de apărare și descurajare a NATO. Cea din urmă dimensiune se referă la partajarea echitabilă a responsabilităților, cu accent pe un nivel de 2% din PIB ca prag minim al bugetului anual al apărării, planurile regionale de apărare, structura de comandă și control a NATO și apărarea integrată antiaeriană și antirachetă.
Sarcina cea mai urgentă – sprijinirea Ucrainei
Deciziile majore pe care aliații le vor lua se referă la Ucraina. A fost agreat acest pachet consistent de măsuri în sprijinul Kievului, care va fi adoptat la Summit și care cuprinde Misiunea de Asistență de Securitate și Instruire din partea NATO pentru Ucraina, care prevede, printre altele, și structuri în România.
De asemenea, aliații vor agrea și un mecanism NATO de sprijin financiar. Luna trecută, secretarul general al NATO le-a solicitat aliaților un ajutor anual de minim 40 de miliarde de euro pentru Ucraina “atât timp cât va fi necesar” și într-un “mod echitabil”, iar un acord pare să fi fost parafat în acest sens, mai ales că Ungariei i s-a promis exceptarea de la acest sprijin pentru a nu bloca ajutorul având în vedere că deciziile aliate se iau prin consens.
La summitul din capitala SUA, va fi adoptat și o declarație sau un memorandum privind aranjamentele de securitate oferite de Aliați pentru Ucraina. Până în prezent, 21 de parteneri (20 de state și UE) au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina, în temeiul Declarației comune adoptate de Ucraina și membrii G7 la Vilnius, la 12 iulie 2023. Acordurile sunt menite să consolideze securitatea Ucrainei până când aceasta își va putea atinge obiectivul de a deveni membră a NATO.
România și Ucraina încă se află în faza de negociere a acestui acord, dialog început la Forumul Economic Mondial de la Davos, în paralel derulându-se și tratativele pentru instituirea Parteneriatului Strategic între București și Kiev.
Mizele României la summitul de la Washington
Principalele obiective ale României au fost aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării din a doua jumătate a lunii iunie, când România a luat decizia de a trimite Ucrainei și un sistem de apărare antiaeriană Patriot
Astfel, printre mizele României la summitul de la Washington se regăsesc reconfirmarea solidității relației transatlantice, reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și încurajarea dezvoltării unei abordări mai structurate cu privire la această regiune. Pornind de la consecințele pe termen lung ale agresiunii ruse asupra securității euroatlantice și a arhitecturii de securitate europene, România va evidenția importanța acțiunii aliate pentru contracararea impactului negativ al acestor consecințe și salvgardarea democrațiilor.
O temă centrală a mizelor României este constituită de asigurarea apărării înaintate pe flancul estic, în toate domeniile, de o manieră coerentă și unitară, respectiv consolidarea prezenței aliate în România.
Pentru asigurarea apărării înaintate pe flancul estic, România susține o nouă abordare a NATO față de Rusia care să vizeze măsuri de îngrădire și constrângere a comportamentului agresiv al Kremlinului,
De asemenea, Bucureștiul va susține și adoptarea pachetului consistent de sprijin pentru Ucraina, politic și practic (inclusiv o Misiune NATO în sprijinul Kievului), care să ofere o perspectivă euroatlantică cât mai clară acestui stat, inclusiv susținerea mecanismului financiar propus de secretarul general al NATO.
Între mizele României se regăsesc și necesitatea menținerii unui angajament ferm al NATO față de partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova, care trebuie abordată dintr-o perspectivă securitară unitară cu Ucraina și consolidarea dialogului politic și a cooperării practice NATO cu partenerii cu viziuni similare din regiunea Indo-Pacific.
