Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    -0.0208%
  • USD
    18.1762
    0.3923%
  • RUB
    0.2193
    0.3648%
  • RON
    3.7710
    -0.0239%
  • UAH
    0.4001
    0.175%

Toate știrile

13 noiembrie 2026

Moarte în arestul preventiv din Erevan: Omul care nu ar fi trebuit să se afle în celulă

13 Nov. 2026, 18:34
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
13 Nov. 2026, 18:34 // În Lume //  Realitatea.md

Un candidat al opoziției a murit într-un centru de arest preventiv din Erevan, la douăzeci de zile după ce a fost arestat. Autoritățile vorbesc despre un stop cardiac, avocații, despre medici care au fost lăsați să ajungă la el abia după ce murise, scrie Stiripesurse.ro. Europa, care timp de un an și jumătate nu a observant arestările din Armenia, tace și acum.

În dimineața zilei de 10 noiembrie, în instituția penitenciară „Nubarashen”, a murit Arsen Gevorgyan, un antreprenor în vârstă de 46 de ani din Stepanavan, care conducea lista partidului „Armenia Puternică” la alegerile pentru Consiliul Local și candida la funcția de primar al comunității. Potrivit versiunii prezentate de Serviciul Penitenciar din cadrul Ministerului Justiției, starea de sănătatea deținutului „s-a înrăutățit”, medicul de serviciu i-a acordat primul ajutor, în jurul orei 07:55 a fost chemată ambulanța, iar aproximativ la ora 08:30 personalul medical a constatat decesul biologic.Într-o precizare separată, serviciul a subliniat că, pe durata detenției, Gevorgyan nu a depus nicio plângere privind starea sa de sănătate.

Ministrul Justiției, Srbui Ghalyan, a exprimat condoleanțe și a adăugat că „astfel de cazuri se întâmplă atât în întreaga lume, cât și în instituțiile penitenciare”. La aceeași conferință de presă, ea a prezentat cifre care, aparent, ar fi trebuit să liniștească opini apublică: în 2025, în instituțiile penitenciare din Armenia au fost înregistrate peste douăzeci de decese, iar în 2026 – patru. Pentru un sistem penitenciar de dimensiunile reduse ale celui din Armenia, acestea nu sunt simple statistici de fundal. Sunt un semn al unei probleme sistemice.

Cincizeci de minute

La o zi după deces, „pentru a evita speculațiile nejustificate”, serviciul penitenciar a publicat o cronologie bazată pe înregistrările camerelor de supraveghere amplasate la ușa celulei. La ora 07:37, un angajat se apropie de celulă și discută cu deținutul. La 07:42 apare o asistentă medicală, care intră în celulă la 07:43 și iese la 07:45 pentru a organiza chemarea ambulanței. La 07:51, ușa este deschisă din nou, iar asistenta rămâne în interior până la 07:58. Echipajul ambulanței ajunge la instituție la 08:10, intră în celulă la 08:13, îl scoate pe Gevorgyan pe targă la 08:23, îi conectează electrocardiograful pe coridor la 08:27 și constată decesul la 08:33.

Cronologia publicată drept dezmințire confirmă, în realitate, principalul aspect semnalat de apărare. Avocații lui Gevorgyan au declarat că, atunci când i s-a făcut rău, la el a venit nu un medic, ci un felcer; că ambulanța nu a fost chemată la timp; că nu i-a fost acordată asistență medicală și nici nu i-a fost asigurat accesul la aceasta; că medicii „au fost lăsați să intre în instituție practic abia după moartea sa”. Din propriul tabel al Ministerului Justiției reiese că între momentul în care deținutul a semnalat că se simte rău și sosirea ambulanței a trecut mai bine de o jumătate de oră, iar până la conectarea electrocardiografului au trecut cincizeci de minute. Ce s-a întâmplat în celulă în aceste cincizeci de minute și de ce un bărbat de 46 de ani, fără antecedente de plângeri privind sănătatea, a ajuns, într-un interval de o oră, de la o conversație purtată la ușa celulei la a fi transportat pe targă – înregistrarea de pe coridor nu explică.

Comitetul de Investigații a deschis un dosar penal și a dispus efectuarea unei expertize medico-legale. Ombudsmanul Anait Manasian a inițiat propria anchetă și a reamintit statului obligația dea desfășura „o investigație cuprinzătoare, completă și obiectivă”. Cauza definitivă a decesului, potrivit publicației Hetq, va fi stabilită în urma expertizei medico-legale. Toate acestea sunt declarații corecte. Problema este că ele vin din partea acelorași instituții care,cu trei săptămâni mai devreme, au decis că locul acestui om era în celulă.

Mai multe detalii AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 18:25
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
13 Nov. 2026, 18:25 // Societate //  Cătălina Boico

Fermierii se confruntă cu o nouă presiune financiară, în plin sezon de comercializare a cerealelor. Costurile pentru uscarea porumbului au crescut cu aproximativ 40% într-un singur an, iar agricultorii pot ajunge să achite până la 660 de lei pentru fiecare tonă, doar pentru reducerea umidității, scrie BANI.MD. În condițiile în care prețul de achiziție al porumbului în portul Giurgiulești este de 3.500 de lei pe tonă, cheltuielile de uscare pot absorbi aproape o cincime din valoarea brută a mărfii, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pentru perioada 9-12 noiembrie 2026.

Potrivit economistului, una dintre cele mai mari probleme ale sezonului actual este umiditatea ridicată a porumbului, care oscilează între 18% și 20%. Pentru a fi adus la nivelul de referință de 14%, produsul trebuie uscat cu 4-6 puncte procentuale, operațiune care a devenit considerabil mai costisitoare decât anul trecut.

În prezent, tariful de uscare constituie 100-110 lei pentru fiecare tonă și pentru fiecare punct procentual de umiditate eliminat. În sezonul precedent, aceeași operațiune costa 70-80 de lei. Astfel, raportat la valorile medii ale intervalelor, costul unitar a crescut cu aproximativ 40%.

Astfel, în funcție de umiditatea inițială și de tariful aplicat, fermierii trebuie să achite între 400 și 660 de lei pentru uscarea unei tone de porumb. La prețul actual de achiziție de 3.500 de lei pe tonă, aceste cheltuieli reprezintă între 11% și aproape 19% din valoarea brută a producției, fără a lua în calcul transportul, depozitarea și celelalte costuri de comercializare.

Situația este complicată și de evoluția prețurilor la celelalte culturi cerealiere. Potrivit lui Iurie Rija, grâul s-a ieftinit în a doua săptămână a lunii noiembrie cu 10-15 bani pe kilogram, iar prețul de achiziție în portul Giurgiulești a coborât la 3,40 lei/kg, echivalentul a 3.400 de lei pe tonă.

Economistul atrage atenția că spațiile disponibile pentru depozitarea grâului sunt în prezent epuizate, ceea ce reduce posibilitățile comercianților și producătorilor de a amâna vânzările până la apariția unor prețuri mai avantajoase. În aceste condiții, chiar și o eventuală creștere a cotațiilor internaționale poate ajunge cu întârziere pe piața moldovenească sau poate avea un efect limitat asupra prețurilor interne.

Presiunea asupra producătorilor este amplificată de cheltuielile logistice. În cazul răsăritei, prețul de achiziție în portul Giurgiulești se menține la 9,50 lei/kg, TVA inclus, însă transportul unei tone de la Bălți până la port costă între 750 și 780 de lei. Astfel, numai transportul rutier consumă aproximativ 8% din valoarea brută a mărfii.

Totodată, pe piața externă, cererea pentru răsărită rămâne modestă, inclusiv din partea Turciei, una dintre destinațiile tradiționale ale exporturilor din regiunea Mării Negre. Prețul cu livrare în zona portului Marmara a scăzut de la 660 de dolari pe tonă la începutul sezonului comercial până la aproximativ 600 de dolari în octombrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iurie Rija precizează că cererea turcească este afectată de recolta bogată obținută în acest sezon și de taxa de import de 12% aplicată semințelor de floarea-soarelui, care urmează să fie eliminată din ianuarie 2027.