Peste 350.000 de oameni dintr-o regiune a Etiopiei suferă din cauza foametei și milioane sunt în pericol să ajungă în această situație, potrivit ONU. Grupurile de ajutorare spun că este cea mai gravă catastrofă alimentară din ultimii zece ani.

90% dintre cele 5,5 milioane de locuitori din regiunea etiopiană Tigray au nevoie urgentă de ajutor. De vină sunt luptele izbucnite în urmă cu şapte luni acolo, între armată și fostul partid de guvernământ al regiunii.

Violenţele au ucis mii de civili și au forțat peste două milioane să fugă din casele lor. Mulţi nu mai au ce mânca, după ce recoltele și animalele le-au fost jefuite.

Reprezentantul misiunii umanitare din cadrul ONU, Mark Lowcock, a declarat că este foamete în nordul Etiopiei și că „situația se va înrăutăți mult”.

„Moartea ne bate la ușă”

Oamenii din Qafta Humera, un district izolat din vestul Tigrayului, au declarat săptămâna aceasta pentru BBC că sunt în pragul foametei.

„Nu avem nimic de mâncare”, spune un bărbat care a explicat că recoltele și animalele lor au fost jefuite în timpul celor șapte luni de război, scrie BBC.

„Am mâncat mici resturi de cereale pe care am reușit să le ascundem, dar acum nu mai avem nimic. Nimeni nu ne-a dat niciun ajutor. Aproape toată lumea este în pragul morții, situația este periculoasă. Moartea ne bate la ușă. Puteți vedea foamea pe fața fiecăruia dintre noi.”, afirmă un fermier.

În 1984, Tigray și provincia Wollo din vecinătate au fost epicentrul unei foamete cauzate de secetă și război, care a dus la moartea a între 600.000 și un milion de oameni.

Când se declară foamete?

În ultimul deceniu, în lume foametea a fost declarată de două ori – în Somalia în 2011 și în Sudanul de Sud în 2017.

Lipsa alimentelor poate duce la un număr mare de oameni lipsiți de hrană, dar rareori se ajunge la nivelul de foamete, conform criteriilor ONU. Perioadele lungi de secetă și alte probleme care reduc aprovizionarea cu alimente nu duc neapărat la foamete.

Foametea este declarată numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de mortalitate și malnutriție și foamete. Acestea sunt:

cel puțin 20% din gospodăriile dintr-o zonă se confruntă cu o lipsă extremă de alimente și au o capacitate limitată de a-i face față
ratele de malnutriție acută depășesc 30%
rata mortalității depășește două persoane pe zi la 10.000 de persoane

Declararea foametei nu duce la sarcini obligatorii pentru ONU sau statele membre, ci servește la concentrarea atenției globale asupra problemei.

#Etiopia #foamete #moartea

Primarul Capitalei, Ion Ceban, spune că Primăria Chișinău trebuie să clarifice mai întâi cine va beneficia de compensațiile acordate de Guvern, înainte de a decide cum va oferi ajutor financiar suplimentar pentru plata încălzirii. Edilul susține că municipalitatea trebuie să evite situațiile în care unii locuitori primesc sprijin atât din partea Guvernului, cât și din partea Primăriei, în timp ce alții nu beneficiază de niciun ajutor.

Declarațiile au fost făcute după ce socialiștii din Consiliul Municipal Chișinău au cerut Primăriei să lanseze programul de ajutor pentru locuitorii care nu își pot achita facturile la încălzire. Pentru acest program ar fi fost prevăzute 80 de milioane de lei în bugetul municipal pentru 2026, însă regulamentul de acordare a sprijinului nu a fost încă aprobat.

„Noi, cu siguranță, le-am spus tuturor în Consiliul Municipal Chișinău și o să repet acest lucru joi, în ședința Consiliului: trebuie să vedem cu ce suport, cât de cât minim, vine statul în acest sens. Pentru că nici până în ziua de astăzi nu sunt clare aceste criterii, cine, cum”, a declarat Ion Ceban marți, 3 noiembrie.

Primarul a criticat modul în care sunt explicate regulile de acordare a compensațiilor și spune că oamenii nu știu dacă vor primi ajutor sau nu.

„În fiecare zi vedeți această bălbăială, că nu toți vor primi, că nu primul venit, că nu primul servit, banii nu ajung pentru toți”, a afirmat edilul.

Potrivit lui Ceban, municipalitatea trebuie să înțeleagă mai întâi cine este ajutat de Guvern și pentru cine ar fi nevoie de un sprijin suplimentar din bugetul local. El a atras atenția că ajutoarele nu trebuie să se suprapună, dar nici să lase fără sprijin persoane aflate în situații asemănătoare.

„Trebuie să înțelegem pe cine ajutăm. Trebuie să înțelegem că nu există cineva exclus din tot acest sistem. Să nu fie dublate acțiuni. Dacă să fie cumva compensate suplimentar, atunci pentru cine?”, a spus primarul.

Edilul a amintit și de situații din anii precedenți, când diferențe mici de venit au făcut ca unii oameni să primească sprijin, iar alții nu.

„Până la 2.900 de lei am acoperit factura 100% sau 120% împreună. Dar cineva care avea 3.100 n-a primit deloc suport. Asta tot nu este corect”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a vorbit și despre cozile formate de oameni pentru a se înregistra la compensațiile la energie, spunând că acestea arată cât de greu le este unor familii să facă față cheltuielilor.

„Vă dați seama cât de disperat este omul astăzi în Republica Moldova ca să facă aceste rânduri? Cât de la pământ este moralul lui, nu mai crede nici în ziua de mâine. Vrea să vadă, să treacă cumva. Nu se gândește la lucrurile care i-ar fi cumva necesare. El se gândește cum să achite aceste facturi”, a afirmat edilul.

Amintim că, socialiștii din CMC au cerut ca regulamentul privind ajutorul municipal să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței din 5 noiembrie. Liderul fracțiunii PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că majorarea tarifelor la energie pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor. Potrivit lui, gazul costă 26 de lei pentru un metru cub, iar o eventuală majorare până la 30 de lei este discutată. În același timp, tariful la energia termică a crescut cu 62%.

Odințov a amintit că alocarea celor 80 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor în sezonul rece a fost una dintre condițiile în care socialiștii au susținut bugetul municipal pentru 2026. Consilierul municipal Vlad Melnic a adăugat că proiectul de regulament și documentele necesare au fost transmise Primăriei în urmă cu aproximativ două luni.

Pe lângă ajutorul financiar, PSRM a propus ca locuitorii cu dificultăți financiare să poată achita în rate facturile pentru sezonul de încălzire 2026–2027, inclusiv pe parcursul verii, până în toamna anului viitor. Socialiștii mai cer să nu fie inițiate procese în instanță pentru recuperarea datoriilor la încălzire și solicită Guvernului și conducerii „Termoelectrica” să permită achitarea treptată a restanțelor.