Peste 350.000 de oameni dintr-o regiune a Etiopiei suferă din cauza foametei și milioane sunt în pericol să ajungă în această situație, potrivit ONU. Grupurile de ajutorare spun că este cea mai gravă catastrofă alimentară din ultimii zece ani.

90% dintre cele 5,5 milioane de locuitori din regiunea etiopiană Tigray au nevoie urgentă de ajutor. De vină sunt luptele izbucnite în urmă cu şapte luni acolo, între armată și fostul partid de guvernământ al regiunii.

Violenţele au ucis mii de civili și au forțat peste două milioane să fugă din casele lor. Mulţi nu mai au ce mânca, după ce recoltele și animalele le-au fost jefuite.

Reprezentantul misiunii umanitare din cadrul ONU, Mark Lowcock, a declarat că este foamete în nordul Etiopiei și că „situația se va înrăutăți mult”.

„Moartea ne bate la ușă”

Oamenii din Qafta Humera, un district izolat din vestul Tigrayului, au declarat săptămâna aceasta pentru BBC că sunt în pragul foametei.

„Nu avem nimic de mâncare”, spune un bărbat care a explicat că recoltele și animalele lor au fost jefuite în timpul celor șapte luni de război, scrie BBC.

„Am mâncat mici resturi de cereale pe care am reușit să le ascundem, dar acum nu mai avem nimic. Nimeni nu ne-a dat niciun ajutor. Aproape toată lumea este în pragul morții, situația este periculoasă. Moartea ne bate la ușă. Puteți vedea foamea pe fața fiecăruia dintre noi.”, afirmă un fermier.

În 1984, Tigray și provincia Wollo din vecinătate au fost epicentrul unei foamete cauzate de secetă și război, care a dus la moartea a între 600.000 și un milion de oameni.

Când se declară foamete?

În ultimul deceniu, în lume foametea a fost declarată de două ori – în Somalia în 2011 și în Sudanul de Sud în 2017.

Lipsa alimentelor poate duce la un număr mare de oameni lipsiți de hrană, dar rareori se ajunge la nivelul de foamete, conform criteriilor ONU. Perioadele lungi de secetă și alte probleme care reduc aprovizionarea cu alimente nu duc neapărat la foamete.

Foametea este declarată numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de mortalitate și malnutriție și foamete. Acestea sunt:

cel puțin 20% din gospodăriile dintr-o zonă se confruntă cu o lipsă extremă de alimente și au o capacitate limitată de a-i face față
ratele de malnutriție acută depășesc 30%
rata mortalității depășește două persoane pe zi la 10.000 de persoane

Declararea foametei nu duce la sarcini obligatorii pentru ONU sau statele membre, ci servește la concentrarea atenției globale asupra problemei.

#Etiopia #foamete #moartea

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.