În Chișinău continuă implementarea mai multor proiecte de modernizare a infrastructurii urbane, cu accent pe amenajarea spațiilor publice, îmbunătățirea salubrizării și reabilitarea fondului locativ.

Potrivit IPN, șeful Direcției generale locativ-comunale și amenajare, Ion Burdiumov, a precizat că printre intervenții se numără amenajarea de terenuri de fitness, instalarea toaletelor publice și a sistemelor de supraveghere video în parcuri.

Ion Burdiumov a declarat că la nivelul fondului locativ se desfășoară lucrări de reparație capitală. Acestea vizează reabilitarea acoperișurilor, înlocuirea geamurilor, modernizarea subsolurilor și schimbarea rețelelor interne de apă și canalizare. În curțile blocurilor sunt amenajate terenuri de joacă și zone de fitness. De asemenea, cu periodicitate sunt igienizate platformele pentru colectarea deșeurilor și se efectuează lucrări de deratizare.

„În 2024 s-a intervenit în 135 de blocuri, iar în prezent avem lucrări în desfășurare la 60 de adrese, dintre care aproximativ 40% sunt deja finalizate”, a declarat Ion Burdiumov în cadrul podcastului „Chișinău Live”.

În ceea ce privește salubrizarea, Ion Burdiumov a menționat că municipalitatea a investit în echipamente mecanizate pentru curățarea eficientă a orașului. Trotuarele, drumurile și platformele de colectare a deșeurilor sunt spălate o dată pe lună cu apă sub presiune, iar măturarea mecanizată se face regulat.

„Lucrările de salubrizare încep de la ora 3:30-4:00 dimineața. Acesta este intervalul optim, când avem acces la zonele care trebuie curățate fără a perturba traficul sau activitatea cetățenilor”, a declarat șeful DGLCA.

Pentru perioada următoare, Direcția generală locativ-comunală și amenajare, în colaborare cu Primăria, își propune să extindă intervențiile în domeniul serviciilor comunale, salubrizării și amenajării urbane. Prioritățile vizează integrarea tehnologiilor smart, digitalizarea proceselor de întreținere și dezvoltarea parteneriatelor cu asociații și inițiative comunitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #infrastructură urbană #salubrizare #spatii publice

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.