Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță modificarea Regulamentului privind stabilirea și plata ajutorului social, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Aceste modificări sunt necesare pentru a aborda problemele actuale identificate în sistemul de ajutor social, cum ar fi dependența prelungită de acest sprijin și dificultățile de integrare în câmpul muncii ale beneficiarilor apți de muncă.

„Principala schimbare adusă este implementarea managementului de caz, o metodă care permite o mai bună coordonare a intervențiilor sociale. Asistenții sociali vor fi parte a comisiilor multidisciplinare pentru a elabora planuri individualizate de asistență, adaptate nevoilor specifice ale fiecărei familii. Aceasta va asigura un sprijin eficient și personalizat pentru familiile defavorizate beneficiare de Ajutor Social”, se arată într-un comunicat de presă emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Totodată, Regulamentul modificat va include măsuri pentru încurajarea angajării persoanelor apte de muncă. Scopul este de a reduce dependența de ajutorul social și de a sprijini familiile să devină independente financiar. Noile prevederi pun accent pe identificarea cauzelor care duc la necesitatea sprijinului social și pe promovarea incluziunii sociale prin ocuparea în câmpul muncii.

Precizăm că Legea nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social stabilește principiile și condițiile acordării acestui sprijin, având ca obiectiv principal protejarea familiilor aflate în dificultate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor social #Ministerul Muncii #modificare #regulament

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.