Miliardarul Elon Musk a venit cu propunerea de a relua tranzacția pentru cumpărarea companiei Twitter, informează agenția de știri Bloomberg.

Musk și-a reiterat oferta de cumpărare a rețelei sociale în cadrul unei scrisori adresate directorilor Twitter. Informația a fost confirmată pentru Bloomberg de surse din anturajul fondatorului Tesla.

Antreprenorul s-a oferit să cumpere compania la prețul inițial de 54,2 USD per acțiune. Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din SUA a confirmat informațiile. Într-un comentariu adresat agenției, un purtător de cuvânt al rețelei sociale a declarat că Twitter a primit scrisoarea lui Musk și intenționează să încheie afacerea.

Potrivit Reuters, informațiile despre reluarea tranzacției au apărut cu puțin timp înainte de ședința de judecată, în cadrul căreia ar fi trebuit să înceapă examinarea procesului Twitter împotriva lui Musk, în care compania cerea să-l oblige pe omul de afaceri să-și finalizeze achiziția. Ședința urma să aibă loc pe 17 octombrie curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fondul știrilor despre o posibilă reluare a tranzacției, valoarea acțiunilor Twitter a crescut cu circa 12%.

În aprilie, Elon Musk și-a anunțat intenția de a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, adică 54,20 de dolari per acțiune. Inițial, părțile au ajuns la un acord. Totuși, la scurt timp, antreprenorul a anunțat că afacerea a fost „întreruptă temporar”, din cauza calculelor privind numărul de conturi false și spam de pe rețeaua de socializare – un element cheie în procesul de targetare a publicului

La începutul lunii iulie, Musk a anunțat că refuză să achiziționeze rețeaua socială, spunând că Twitter nu i-a furnizat datele necesare pentru a estima numărul de roboți. Compania a calificat motivul invocat de miliardar dreptu unul exagerat și a cerut instanței să-l oblige pe Musk să finalizeze achiziția. Omul de afaceri a depus o cerere reconvențională.

#achizitie #cumpărare #Elon Musk #judecată #Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.