Invazia Ucrainei de către Rusia a intensificat presiunea pentru sancţiuni economice mai dure asupra Moscovei, inclusiv posibila excludere a ţării din sistemul SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume, măsură care ar lovi sistemul financiar și comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti, scrie Mold-street.com.

De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? A fost o întrebare care i-a fost pusă insistent președintelui american în timpul conferinței de presă de joi, 24 februarie.

O opțiune de răspuns la invazia Ucrainei

Joe Biden a dat asigurări că deconectarea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne „o opțiune” de răspuns la invazia Ucrainei.

El a subliniat, însă, că „în prezent aceasta nu este (o) poziție” împărtășită de europeni și a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate de Statele Unite și aliații lor au un „impact mai mare decât dezactivarea SWIFT”,opțiune, revendicată chiar de Ucraina.

Germania și Italia, foarte dependente de gazul rusesc, dar și Ungaria, Cipru, Luxemburg sau Letonia, sunt statele reticente față de această măsură.

Alte state membre UE, precum Polonia, Lituania și altele, dimpotrivă, ar dori să meargă și mai departe. „Pachetul care se află pe masă ar trebui întărit cu sancțiuni suplimentare, astfel încât instituțiile financiare ruse să aibă mai multe dificultăți în operarea în sistemul financiar internațional”, a declarat șeful guvernului belgian, Alexander De Croo.

Efecte

Eliminarea Rusiei din SWIFT ar face aproape imposibil ca instituțiile financiare să trimită bani în sau în afara țării. Ar produce un șoc companiilor rusești și clienților lor străini – în special cumpărătorilor de exporturi de petrol și gaze exprimate în dolari SUA.

Dacă băncile ruseşti ar fi excluse din SWIFT, exportatorii ar considera vânzarea de bunuri către Rusia mai riscantă şi mai scumpă.

Cumpărătorilor străini de mărfuri ruseşti le-ar fi, de asemenea, mai dificil, fiind posibil ca din acest motiv să caute furnizori alternativi.

Se pare că excluderea Rusiei din SWIFT este puţin probabil să fie convenită în această etapă. Totodată, în trecut, SWIFT a rezistat apelurilor de a impune interdicții anumitor țări, dar se supune legislației UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia și propriul SWIFT

Pe de altă parte, după 2014 Rusia a dezvoltat un sistem propriu, analog cu cel SWIFT – sistemul de mesagerie financiară al Băncii Rusiei (система передачи финансовых сообщений Банка России – СПФС, adică SPFS).

Acesta însă va putea asigura doar nevoile traficului intern de plăți, arată un studiu al Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), citat de Kommersant.

Potrivit experților, nici analogul rus SPFS, nici combinarea acestuia cu sistemul similar chinezesc CNAPS nu vor da niciun rezultat serios. Prin urmare, comerțul în Rusia va avea de suferit de pe urma opririi, inclusiv exportul de hidrocarburi către Uniunea Europeană în valoare de 100 de miliarde de dolari pe an.

Principalul motiv pentru care sistemul rusesc nu l-a putut înlocui pe cel internațional a fost lipsa de acoperire, care ar putea compensa deconectarea de la furnizorii internaționali.

Datele oficiale arată că în prezent doar 330 de instituții financiare sunt înregistrate în SPFS, majoritatea din Rusia, dar sunt și 25 bănci din Belarus, 4 din Kîrgîzstan, 2 din Armenia și câte una din Tadjikistan, Kuba și regiunile separatiste Abhazia și Osetia de sud.

Până acum, nici una din marile bănci străine care operează în Rusia nu s-au alăturat SPFS. „Procesul de creștere a ponderii tranzacțiilor efectuate în sistem va dura probabil, dar lipsa conexiunilor internaționale și restricțiile privind tranzacțiile transfrontaliere rămân o slăbiciune critică”, spus experții IIF.

În 2020, ponderea plăților bancare prin sistemul rusesc a crescut la aproape un sfert (23%), în timp ce în 2019 această cifră se situa la nivelul de 12,9%.

Analiștii IIF cred că, dacă va fi necesar, sistemul rusesc va rezolva traficul intern. Cu toate acestea, infrastructura existentă nu va putea oferi plăți transfrontaliere. IIF consideră că „dezactivarea SWIFT” sub nicio formă nu va provoca un colaps direct al sistemului financiar al Federației Ruse.

Se observă că China a început să-și dezvolte propriul sistem de plată – CNAPS (China National Advanced Payment System) încă din 2015, dar până acum reprezintă doar 0,3% din traficul global în sistemele de plăți.

„Deși băncile centrale ale celor două țări au anunțat conectivitatea celor două sisteme, nu este încă clar dacă această legătură funcționează la nivel operațional”, mai notează IIF.

Ce este SWIFT?

SWIFT sau ”Societatea pentru telecomunicaţii financiare interbancare mondiale” este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plăţile transfrontaliere rapide, asigurând fluiditatea comerţului internaţional.

Băncile care se conectează la sistemul SWIFT şi stabilesc relaţii cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăţi. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucţiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze cu rapiditate volume mari de tranzacţii.

Sistemul SWIFT a devenit principalul mecanism de finanţare a comerţului internaţional. În 2020, aproximativ 38 de milioane de „mesaje FIN” SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020.

În fiecare an, mii de miliarde de dolari sunt transferate folosind sistemul.

Cine deţine SWIFT?

SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituţii membre care utilizează serviciul.

Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest – 36 de milioane de euro în 2020, pe baza raportului său financiar anual din 2020. SWIFT este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi.

În trecut, SWIFT a rezistat apelurilor de a impune interdicţii anumitor ţări. Se descrie ca fiind neutru şi a spus că nu va lua decizia de a deconecta instituţiile ca urmare a presiunii politice.

SWIFT și sancțiunile economice

Sistemul SWIFT, cu sediul în Belgia, este obligat să respecte regulile belgiene şi ale Uniunii Europene, care ar include sancţiuni economice.

Potrivit site-ului web al SWIFT, „deşi sancţiunile sunt impuse independent în diferite jurisdicţii din întreaga lume, SWIFT nu poate alege în mod arbitrar regimul de sancţiuni al jurisdicţiei pe care să-l urmeze”.

În martie 2012, Uniunea Europeană a interzis SWIFT să deservească firmele şi persoanele iraniene, care fuseseră sancţionate în legătură cu programul nuclear al Teheranului. Lista includea banca centrală şi alte bănci mari.

Moldova și SWIFT

De notat că, în anii 2014-2015, sistemul bancar din Republica Moldova risca să fie deconectat de la aces sistem, ca urmare a implicării instituțiilor financiare din țara noastră în scheme de fraude financiare și spălare de bani, dar și de trucare a mesajelor financiare SWIFT.

În 2018, Sergiu Cioclea, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei anunța în Parlament despre manipularea, în timpul fraudei bancare (2012-2014), a informațiilor prezentate în sistemul internațional Swift de către Banca Socială, controlată în acea perioadă de Ilan Shor.

#război Ucraina #Rusia #SWIFT

Australia urmărește cu interes încercarea Canadei de a-și aprofunda relația cu Uniunea Europeană și spune că împărtășește aceeași direcție, într-un moment în care tot mai multe țări caută alternative la dependența comercială de Statele Unite, scrie antena3.ro.

Un ministru australian a declarat marți, 15 septembrie, că țara sa este pe aceeași lungime de undă cu Canada, care încearcă să construiască legături mai strânse cu Uniunea Europeană, pe fondul escaladării războiului comercial dintre Ottawa și Washington.

Premierul canadian Mark Carney a declarat duminică faptul că țara sa urmărește o „alianță unică” cu Uniunea Europeană, dar nu intenționează să devină membră a blocului comunitar. Declarația a venit după ce Wall Street Journal a scris că Ottawa analizează posibilitatea ca Canada să devină un fel de „membru asociat” al UE.

„Suntem pe aceeași lungime de undă”, a declarat marți ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, pentru Sydney Morning Herald.

„Vom urmări cu mare interes ceea ce face Carney”, a adăugat el.

Farrell nu a explicat însă dacă Australia negociază deja o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană sau ce formă ar putea avea un asemenea parteneriat.

Și Australia încearcă să-și diversifice relațiile comerciale după ce mai multe dintre exporturile sale au fost lovite de tarife americane, în ciuda alianței de securitate de lungă durată cu Statele Unite și a acordului de liber schimb dintre cele două țări.

Un purtător de cuvânt al Departamentului australian pentru Afaceri Externe și Comerț nu a răspuns solicitării Reuters pentru un punct de vedere.

Între timp, Canada și UE discută despre posibilitatea ca bunurile, serviciile și angajații canadieni din sectoare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele critice, să poată circula mai liber, potrivit Wall Street Journal.

Discuțiile vizează și proiecte comune de infrastructură, printre care cabluri submarine, centre de date, sisteme de stocare în cloud, rețele de sateliți și facilități prin care energia canadiană să poată fi transportată către Europa.

Carney a discutat în repetate rânduri cu mai mulți lideri europeni, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, despre posibilitatea ca cetățenii canadieni să poată locui și lucra fără viză în Uniunea Europeană, potrivit WSJ, care citează doi oficiali familiarizați cu discuțiile.

Sydney Morning Herald scrie că Don Farrell este deschis mai multor variante de cooperare cu UE, cu excepția construirii unor noi cabluri de fibră optică între Australia și Europa, din cauza distanței foarte mari.

„Lumea se împarte între protecționiști și cei care susțin comerțul liber”, a spus ministrul australian. „Este incontestabil că prosperitatea Australiei din ultimii 50 de ani s-a bazat pe deschiderea noastră către lume”, a adăugat el.

Australia și Uniunea Europeană au semnat în martie un acord de liber schimb, după opt ani de negocieri. Acordul elimină taxele vamale pentru aproape toate bunurile și ar putea facilita, în același timp, accesul UE la mineralele critice australiene.