Moldindconbank a oferit suport financiar în valoare de 45 de mii de lei pentru renovarea sediului Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Clădirea a fost grav avariată în urma unui incendiu devastator de la sfârșitul acestei veri. Banca a oferit acest ajutor de Ziua Mondială pentru educația persoanelor cu dizabilități de vedere, care este marcată anual la 13 noiembrie.

Pompierii au luptat ore în șir cu flăcările care au distrus acoperișul, etajele întâi și doi ale blocului, dar și toate bunurile din interior.

„Pe data de 30 august, atunci când în municipiul Chișinău a fost o ploaie torențială, în sediul nostru a avut loc un incendiu devastator în rezultatul unui scurtcircuit, așa spun pompierii. Au ars ferestrele, 3 uși, un geam mare, aparatura pentru persoanele cu dizabilități care se afla în încăpere. Pierderile noastre sunt de peste 2 milioane de lei, iar Moldindconbank ne-a ajutat mult să reparăm ce este mai urgent”, a povestit Dumitru Sclifos, administratorul Asociației Nevăzătorilor din Moldova.

În acest context, Moldindconbank a acordat un suport financiar de 45 de mii de lei pentru a restabili o parte din pierderile provocate de incendiu. Din acești bani au fost procurate trei uși, o fereastră și au fost acoperite o parte din costurile pentru renovarea acoperișului, complet distrus în urma incendiului.

„Vreau sa mulțumesc Moldindconbank pentru că printre primii au reacționat și ne-au ajutat cu surse financiare. Acum putem intra în iarnă și putem să prelungim lucrările. Acele 45 de mii de lei pe care ni le-ați acordat dvs. sunt o temelie pentru reparație și pentru toate necesitățile pe care le vom avea”, a adăugat Nicolae Ciobanu, specialist principal al Asociației Nevăzătorilor din Moldova.

„Responsabilitatea sociala este parte a valorilor pe care le promovăm. Depunem tot efortul ca să fim alături de oamenii care au nevoie de ajutorul nostru în momente critice. Nu am putut rămâne indiferenți la solicitarea Asociației Nevăzătorilor din Moldova care a trecut prin aceste clipe de coșmar și vom face tot posibilul ca să-i ajutăm în continuare”, a declarat Tzvetanka Kroumova, președinte interimar al Moldindconbank.

Banca a realizat în acest an mai multe proiecte de responsabilitate socială în domenii-cheie, precum educație, sport, diversitate culturală și sănătate.

Moldindconbank – mereu alături!

#ajutor #dizabilitati #incendiu #Moldindconbank #persoane nevazatoare #renovare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.