Peste 495.000 de doze de vaccin anti-Covid-19 au expirat și alte peste 26.000 își vor pierde termenul de valabilitate până la sfârșitul verii din cele aproape 3 milioane de doze recepționate de autorități, în timp ce doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu schema completă.

Experții spun că pierderile ar fi putut fi evitate, dacă exista, încă la începutul campaniei de vaccinare, o planificare mai bună a resurselor umane și financiare.

În Republica Moldova, vaccinarea Covid-19 a început la 2 martie 2021. Atunci autoritățile nu aveau planificate resurse financiare pentru procurarea vaccinului și unica șansă pentru ca moldovenii să se vaccineze erau loturile de vaccin donate de alte țări sau de platformele internaționale. Ulterior, Guvernul a cumpărat mai multe loturi, însă nu a anunțat niciodată costurile, invocând că aceste informații sunt confidențiale.

Potrivit datelor oferite Europei Libere de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), Republica Moldova a recepționat de la începutul pandemiei și până acum 2.978.850 de doze de vaccin. Dintre acestea, au fost administrate 2.263.990 de doze, iar 495.155 au expirat deja. O parte au fost distruse, alta se află în depozitul ANSP, în carantină.

„ANSP este în așteptarea expunerii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la ultimele studii și rezultatele acestora, în vederea înțelegerii dacă vaccinurile rămân a fi valabile 18 luni din momentul producerii sau termenul poate fi extins”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANSP are mai multe explicații de ce o bună parte din dozele primite nu au fost utilizate:

Chiar dacă termenul de valabilitate a vaccinului Pfizer a fost extins oficial de OMS, cetățenii evitau aceste loturi;
Cererea pentru vaccinul chinezesc Sinopharm a scăzut pentru că acesta nu a fost înregistrat de Agenția Europeană a Medicamentului și cetățenii care doreau să călătorească în Europa nu-l administrau;
Cu toate că vaccinul este eficient în 85% în prevenirea complicațiilor Covid-19, unii cetățeni au fost descurajați de faptul că, fiind vaccinați, au contactat boala;
Valul 4 și 5 al pandemiei s-a produs în timpul campaniei de vaccinare, când mulți lucrători medicali s-au îmbolnăvit și sistemul s-a concentrat pe diagnosticarea și tratamentul bolnavilor, iar profilaxia a trecut pe planul doi;
Fluxul de refugiați ucraineni a afectat și campania de vaccinare anti-Covid-19, o mare parte din lucrătorii medicali fiind implicați în gestionarea crizei umanitare.

Experta în sănătate publică, Ala Tocarciuc, explică aceste pierderi prin faptul că vaccinarea a fost efectuată sub nivelul așteptărilor sau al pronosticurilor făcute de autorități.

„La prima etapă, nu am avut vaccin și mulți moldoveni au mers în România. La începutul campaniei de vaccinare, comunicarea pro-vaccinare era insuficientă, iar cea anti-vaccinare era destul de activă. Mulți oameni au trecut prin boală și, respectiv, nu aveau nevoie de vaccin. Un impact important l-a avut și sistemul de logistică. Au jucat un anumit rol și factorii externi, de exemplu, când nu coincideau resursele financiare ale autorităților cu stocurile disponibile în lume”, a declarat Tocarciuc pentru Europa Liberă.

Autoritățile din sănătate își propuneau ca 70% din populație să fie vaccinată anti-Covid-19 până în toamna anului 2021, însă acest obiectiv nu a fost atins nici până astăzi, când doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu ambele doze de vaccin.

În acest moment, în stocurile ANSP sunt 69.791 de doze de vaccin, dintre care 26.694 expiră la sfârșitul verii. Vaccinarea Covid-19 a scăzut considerabil, săptămânal fiind imunizate 100-150 de persoane.

#Moldova #vaccinuri #vaccinuri expirate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.