Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională peste 90% din legislația Uniunii Europene până la sfârșitul lui 2026. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV. Oficialul a calificat anul curent drept unul crucial pentru procesul de aderare la UE.

„Până la sfârșitul anului 2026 trebuie să transpunem în legislația Republicii Moldova mai mult de 90% din toată legislația europeană. Anul acesta este anul crucial”, a declarat Spatari.

Potrivit acestuia, ministerele au prezentat progresele înregistrate la fiecare proiect de lege, iar, cu câteva excepții, lucrările se află în grafic și în calendarul stabilit.

Spatari a precizat că, dacă Republica Moldova va reuși să adopte cea mai mare parte a legislației europene până la sfârșitul acestui an, pentru primăvara lui 2027 va rămâne un volum mai redus de lucru. Totuși, procesul nu se va încheia, întrucât legislația europeană continuă să evolueze, iar noi directive vor apărea și în anii următori.

După adoptarea legilor, Guvernul va trebui să continue procesul prin elaborarea cadrului secundar. Este vorba despre hotărâri de Guvern, ordine, regulamente, instrucțiuni, sisteme informaționale și alte mecanisme necesare pentru aplicarea noilor prevederi.

„Toată munca asta este deja începută. Ea va continua anul viitor până în 2027-2028”, a explicat președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.

În paralel, autoritățile mențin obiectivul ca Republica Moldova să semneze tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. După semnare, documentul va trebui ratificat de toate statele membre, ceea ce presupune voturi în parlamentele europene. În unele țări, procesul de ratificare ar putea include și un referendum.

Astfel, perioada 2026-2028 este una esențială pentru avansarea Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Moldova

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.