Agenții economici din Republica Moldova vor fi încurajați de autorități să doneze produse alimentare organizațiilor caritabile și băncilor de alimente pentru a ajuta persoanele vulnerabile și a preveni risipa alimentară. O inițiativă legislativă în acest sens a fost votată în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului de joi, 30 mai curent. Urmează și lectura a doua.

„Potrivit proiectului, vor putea fi donate o serie de produse alimentare a căror siguranță alimentară nu a fost compromisă. Este vorba despre produsele care și-au pierdut aspectul comercial din cauza deteriorării ambalajului secundar, produsele care nu întrunesc specificațiile producătorului privind variațiile de culoare, dimensiune sau formă, produsele cu erori de etichetare, precum și în condițiile existenței unui excedent de alimente preconizate pentru un anumit sezon de vacanță sau sărbători specifice”, se arată în document.

PROIECTUL stipulează și unele completări la Codul Fiscal al Republicii Moldova. Astfel, operatorul economic care va dona produse alimentare va beneficia de aceleași facilități și deduceri fiscale ca și în cazul reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale. Deducerea alimentelor transferate prin donație de către operatorii din domeniul alimentar va fi în limitele aprobate anual de către conducătorii instituțiilor.

„În Republica Moldova, din 2022, există cadru normativ care reglementează donația de alimente către organizații beneficiare în scopul recuperării și redistribuirii alimentelor către beneficiari social vulnerabili, cantine sociale etc. Legea 299/2022 privind prevenirea pierderii si risipei alimentare, intrată în vigoare la 25.05.2023, din anumite considerente nu e funcțională momentan. Nu s-a reușit până acum niciun transfer de alimente prin donare, în sensul legii, din partea operatorilor economici din domeniul agroalimentar”, menționează autorii inițiativei legislative, un grup de deputați PAS, în nota informativă la proiectul de lege.

În Uniunea Europeană se estimează că circa 20 % din totalul alimentelor se pierd sau se irosesc, iar costurile asociate sunt estimate la circa 143 miliarde de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova, nu există date statistice privind risipa alimentară, însă rapoartele Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2022 arăta că peste 800 de agenți economici casează drept pierderi și reziduuri în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Totodată, în mediu un locuitor al țării aruncă anual la gunoi de acasă circa 76 kg de mâncare.

#agenti economici #Moldova #risipa alimentara

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.