Republica Moldova rămâne puternic dependentă de importurile de lapte din Ucraina, care asigură peste două treimi din materia primă utilizată de procesatorii locali. Datele pentru anul 2025 se regăsesc într-un răspuns oficial al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, oferit redacției rupor.md.

Potrivit ministerului, cifra de 62% privind ponderea laptelui ucrainean, vehiculată anterior în spațiul public, se referea strict la luna octombrie. În realitate, datele preliminare ale Serviciului Vamal pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 arată că Ucraina a furnizat 66,1% din totalul importurilor de lapte crud și 80,2% din importurile de smântână cu conținut ridicat de grăsime. România se situează pe locul doi, cu 18,7% din livrările de lapte crud, în timp ce importurile din alte state, precum Polonia sau Ungaria, rămân nesemnificative, scrie rupor.md.

Ministerul respinge afirmațiile potrivit cărora efectivele de bovine ar fi ajuns la un minim istoric. Conform autorităților, cel mai grav declin a fost înregistrat în anii 2019–2020, când în ferme existau aproximativ 5.100 de vaci. Ulterior, prin programe de sprijin de stat, efectivele au crescut la 10.900 de capete la începutul anului 2025, iar autoritățile estimează o creștere suplimentară până la 1 ianuarie 2026.

Cu toate acestea, producția internă rămâne insuficientă. Datele oficiale arată că, în 2025, fermele din Republica Moldova au produs aproximativ 66–67 de mii de tone de lapte, în timp ce consumul anual este estimat la 520–550 de mii de tone. Astfel, producția locală acoperă doar aproximativ 12% din necesarul total, ceea ce face importurile inevitabile în următorii ani, potrivit rupor.md.

În ceea ce privește politica comercială, Ministerul Agriculturii a precizat că nu sunt planificate modificări ale acordurilor în cadrul OMC și nici restricții la importul produselor lactate în 2026. Autoritățile mizează pe Strategia 2026–2030, care prevede dublarea efectivelor de animale în următorii cinci ani, deși recunosc că atingerea obiectivului final – majorarea efectivelor cu circa 60.000 de vaci – va fi dificilă.

Referitor la prețuri, ministerul estimează o relativă stabilitate a costului produselor lactate în 2026, deși nu exclude ajustări determinate de evoluțiile de pe piețele externe, mai notează rupor.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#import #lactate #Ucraina

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china