Republica Moldova continuă să trăiască paradoxul alimentar. Deși produce suficient grâu și fructe pentru a-și hrăni de două ori populația și exportă milioane de tone, țara rămâne dependentă de importuri pentru alimentele de bază – cartofi, lapte, carne și legume, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS).

În 2024, resursele totale de culturi cerealiere (fără leguminoase) au însumat 2 995,6 mii tone, în creștere cu 9% față de anul precedent. Totuși, producția a scăzut cu 33%, până la 2 129,9 mii tone. Exporturile de cereale au rămas ridicate, depășind 1,55 milioane de tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 150% la această categorie.

Situația este diferită pentru produsele de bază consumate zilnic. Potrivit BANI.MD, în cazul cartofilor, resursele totale au crescut cu 8%, ajungând la 246 mii tone, însă producția internă a scăzut cu 21%. Nivelul de autoaprovizionare a fost de doar 55%, ceea ce arată o dependență majoră de importuri.

La legume, resursele au scăzut ușor, la 325,6 mii tone, în timp ce producția internă s-a redus cu 13%. Importurile au crescut cu 10%, iar nivelul de autoaprovizionare s-a situat la 85%. În cazul fructelor, pomușoarelor și nucilor, resursele totale au însumat 745 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023, dar producția s-a redus cu 22%, scrie sursa citată. Exporturile au rămas ridicate, aproape 400 mii tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 170%.

Resursele de carne au însumat 165,3 mii tone, aproape neschimbate față de anul precedent. Producția internă a crescut marginal, iar importurile au depășit 36 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare s-a menținut la 79%.

Laptele rămâne una dintre cele mai deficitare resurse alimentare. În 2024, resursele totale au însumat 452,1 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023. Totuși, importurile au reprezentat aproape 40% din total, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 60%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit BNS, aceste date confirmă că, în timp ce Moldova produce mai mult decât suficient pentru a acoperi consumul intern de cereale și fructe, la alte produse de bază – cartofi, legume, carne și lapte – producția internă nu reușește să satisfacă necesarul populației.

#fructe #grau #import #Moldova

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.