Forumul Cinema Hora a adunat la Chișinău în jur de 70 reprezentanți ai cinematografiei din 20 de țări. Timp de două zile, cineaștii au participat la mai multe evenimente organizate de Centrul Național al Cinematografiei. La deschiderea forumului au fost prezenți Președinta țării, Maia Sandu, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan și Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Kent D. Logsdon.

„Republica Moldova se aliniază în mod activ la valorile europene, recunoscând cultura ca un pilon esențial în construirea unei societăți democratice prospere. Cinematografia este lider în răspândirea de noi valori și în promovarea diversității culturale, iar filmul este una dintre cele mai puternice modalități de a relata povestea unei națiuni”, a declarat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Sergiu Prodan, Ministrul Culturii, a declarat:

„Ne dăm foarte bine seama de importanța acestui moment și vom depune toate eforturile pentru ca cinematografia să devină instrumentul cel mai important în comunicarea Moldovei cu lumea întreagă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Forumul Cinema Hora inaugurează o nouă etapă în colaborarea internațională pentru industria filmului moldovenesc. Abia aștept să văd rezultatele parteneriatelor care vor fi stabilite în cadrul acestui eveniment”, a afirmat Kent D. Logsdon, Ambasadorul SUA în Moldova.

În prima zi de eveniment, în sala Europa de la Parlamentul Republicii Moldova au avut loc mai multe sesiuni de discuții, în cadrul cărora cineaștii din afara țării au vorbit despre ecosistemul cinematografic internațional, colaborări de succes în industria de film, provocări și oportunități.

„Pot spune din propria experiență că este foarte important să se investească în promovarea filmelor, distribuție, participarea la festivaluri internaționale și alte activități de acest gen”, a menționat Simone Baumann, de la German Films.

În cea de-a doua zi a forumului, în incinta Artcor, cineaștii autohtoni au avut posibilitatea de a-și expune ideile creative și de a identifica potențiali parteneri printre reprezentanții industriei cinematografice din România, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Germania, Danemarca, Muntenegru, Croația, Armenia, Norvegia, Macedonia de Nord, Georgia, Israel și țările Baltice.

„Cinematografia din Moldova are nevoie să fie vizibilă la nivel internațional, pentru că avem foarte multe de spus. Suntem ca un sit arheologic care încă nu a fost descoperit”, a declarat Ana Gurdiș, regizoare de film documentar din Republica Moldova.

Scopul evenimentului a fost de a poziționa Moldova în context internațional ca o țară deschisă pentru colaborări și proiecte multiculturale.

„Acest eveniment este foarte important pentru țara noastră, deoarece a face film înseamnă a avea prieteni, parteneri, înseamnă a înțelege cum funcționează astăzi această industrie în lume și ce așteaptă publicul. Republica Moldova începe câte un pic să-și găsească locul în această industrie a filmului și evident că are nevoie de suport pentru a crește”, a declarat Valentina Iusuphodjaev, directoarea Centrului Național al Cinematografiei.

Participanții internaționali au avut și un scurt program dedicat locațiilor atractive de filmare din țară.

Forumul Cinema Hora a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea Ministerului Culturii și Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

#Cinema Hora #eveniment #film

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.