Miniștrii de externe ai Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei s-au întâlnit cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisar european pentru comerț, Valdis Dombrovskis, informează Realitatea.md.

În marja vizitei de astăzi, 24 iunie, la instituțiile europene, prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi, și omologii săi din Georgia și Ucraina – David Zalkaliani și Dmytro Kuleba – au avut o întrevedere comună cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisar european pentru comerț.

În cadrul întrevederii, șefii diplomațiilor din Republica Moldova, Georgia și Ucraina au reiterat interesul comun în aprofundarea integrării economice și sectoriale cu UE în contextul implementării Acordurilor de Asociere și a Zonelor de liber schimb complexe şi cuprinzătoare cu UE (DCFTA), în acest sens fiind promovat și interesul continuării dialogului constituit prin organizarea reuniunilor ministeriale în domeniul comerțului, precum și explorarea unor noi domenii de interes comun.

Aureliu Ciocoi a subliniat interesul Republicii Moldova de a extinde gama de bunuri exportate pe piața UE, inclusiv celor de origine animală și produselor industriale. A fost confirmat interesul major de a lucra asupra aderării la Spațiul unic european de plăți în EURO (SEPA), precum și aprofundarea cooperării în procesul de transformare digitală.

A fost abordat subiectul asistentei macrofinanciare din partea UE în vederea identificarii modalităților optime de debursare a acesteia.

Comisarul Valdis Dombrovskis a confirmat disponibilitatea cooperării strânse cu partenerii asociați în ceea ce privește valorificarea deplină a potențialului DCFTA precum și avansării pe alte domenii de integrarea economică și sectorială. A fost confirmată deschiderea pentru dialog cu privire la asistență.

Oficialii celor trei state asociate au reiterat angajamentul pentru implementarea și valorificarea potențialului Zonelor de liber schimb complexe şi cuprinzătoare cu UE, precum și interesul aprofundării integrării economice la piața internă a UE.

#Georgia #R Moldova #Ucraina #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.