Acțiunile eficiente în domeniul climei pot ajuta Moldova să-și revitalizeze economia, să creeze locuri de muncă și să-și protejeze populația de impactul fenomenelor meteorologice extreme, se arată în Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru Moldova (RTCD) al Grupului Banca Mondială.

Strategiile naționale de dezvoltare ale Moldovei includ deja multe dintre măsurile de politici necesare pentru a realiza o economie prosperă, cu emisii reduse de carbon și rezilientă. Cu toate acestea, țara poate merge mai departe pentru a aborda provocările structurale persistente, inclusiv creșterea economică slabă și creșterea sărăciei, și pentru a accelera integrarea cu piețele Uniunii Europene (UE).

„Fiind o țară mică, fără ieșire la mare, în pragul Europei, adoptarea unui program ambițios de acțiune climatică reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Moldova de a-și atinge obiectivele de dezvoltare”, a declarat Inguna Dobraja, Manager de țară al Grupului Banca Mondială pentru Moldova. „RTCD oferă o foaie de parcurs cuprinzătoare și acționabilă pentru ca țara să abordeze provocările sale climatice, promovând în același timp o creștere economică incluzivă și rezilientă”.

Costul lipsei de acțiune este mare. Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din perspectivă energetică, importând aproape tot cărbunele, gazele și produsele petroliere. Este, de asemenea, o economie intensivă în carbon, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media UE, expunând țara la riscuri de tarife comerciale legate de carbon ale UE, care intră în vigoare în 2026.

Dependența puternică de agricultura predispusă la secetă și expunerea la șocuri naturale contribuie la creșterea economică slabă și volatilă și la creșterea sărăciei rurale. Inundațiile severe sunt deja frecvente, secetele au devenit mai frecvente și mai severe, iar poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese pe an. Pierderile economice anuale cauzate de pericolele multiple sunt estimate la aproximativ 164 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 1,3% din PIB-ul anului 2021.

Beneficii considerabile pot fi obținute dintr-o tranziție verde. Aceasta ar revitaliza și moderniza economia Moldovei, ar crea locuri de muncă mai bune, ar îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate și ar minimiza decesele premature cauzate de poluarea aerului și ar spori securitatea energetică.

Raportul subliniază necesitatea unei abordări centrate pe oameni, concentrându-se pe oportunitățile și bunăstarea oamenilor, protejând în același timp persoanele cele mai vulnerabile și marginalizate. Consolidarea protecției sociale, îmbunătățirea accesului la infrastructură și servicii publice moderne și rezistente la schimbările climatice și pregătirea oamenilor pentru cerințele de competențe ale unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt esențiale pentru a se asigura că forța de muncă este echipată pentru a sprijini și a beneficia de acțiunile climatice.

Recomandările-cheie includ:

Securitate și eficiență energetică: Extinderea energiei regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice sunt vitale pentru creșterea securității energetice și a competitivității economice a Moldovei. Acest lucru va necesita investiții substanțiale și punerea în aplicare deplină a reformelor sectoriale pentru a se integra pe piețele energetice ale UE.

Investiții de adaptare: Pentru a gestiona impactul șocurilor climatice și a crește productivitatea în sectoarele vulnerabile, sunt necesare investiții semnificative în adaptare, în special în sectorul agricol din Moldova, care este foarte susceptibil la secete și alte pericole climatice. Soluțiile de finanțare a riscurilor pot ajuta Moldova să se protejeze împotriva dezastrelor și să construiască reziliența financiară.

Priorități de politici: Raportul subliniază necesitatea unor politici macro-fiscale inteligente pentru a pune în aplicare măsuri climatice ambițioase. Aceste politici vor pune bazele unei creșteri durabile și reziliente, prin implementarea taxelor pe emisiile de carbon și poluanți pentru a promova practici mai ecologice și a genera venituri, acordând prioritate cheltuielilor pentru modernizarea și de-carbonizarea infrastructurii și industriilor și consolidarea protecției sociale.

Participarea sectorului privat: Cea mai mare parte a finanțării pentru acțiunile climatice va trebui să provină din sectorul privat. Raportul solicită creșterea investițiilor din sectorul public pentru a crea un mediu favorabil pentru participarea sectorului privat.

Vor fi necesare investiții semnificative pentru agenda tranziției verzi. În următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.

Pentru a mobiliza investițiile private, raportul prezintă trei abordări-cheie:

Creșterea atractivității investițiilor prin politici care îmbunătățesc randamentul financiar al proiectelor din sectorul privat.
Mobilizarea activelor statului prin facilitarea participării private prin parteneriate publice-private (PPP) sau privatizare.
Instituirea unui cadru politic și de reglementare de sprijin pentru tranziția verde.

Cu sprijinul băncilor multilaterale de dezvoltare și al guvernului, băncile moldovenești pot crea linii de credit, obligațiuni și împrumuturi verzi. O foaie de parcurs pentru finanțarea durabilă și o taxonomie verde aliniată la UE ar stimula împrumuturile și investițiile axate pe climă.

Rapoartele de țară privind clima și dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială sunt rapoarte de diagnostic de bază care explorează interconexiunile dintre schimbările climatice și dezvoltare. Acestea ajută țările să acorde prioritate acțiunilor cu cel mai mare impact care pot promova o tranziție cu emisii reduse de carbon și pot spori reziliența, îndeplinind în același timp obiective de dezvoltare mai largi. RTCD-urile se bazează pe date și cercetări riguroase și identifică principalele căi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, externalitățile acestora și vulnerabilitățile climatice, inclusiv costurile și provocările, precum și beneficiile și oportunitățile. Rapoartele sugerează acțiuni concrete și prioritare pentru a sprijini tranziția. Ca documente publice, RTCD-urile urmăresc să informeze guvernele, cetățenii, sectorul privat, partenerii de dezvoltare și toate părțile interesate implicate în agenda de dezvoltare și climă. RTCD-urile contribuie la alte diagnostice de bază ale Grupului, la angajamentele și operațiunile de țară și ajută la atragerea de fonduri și direcționarea finanțării pentru acțiunile climatice cu impact sporit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banca mondiala #economie #Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.