Acțiunile eficiente în domeniul climei pot ajuta Moldova să-și revitalizeze economia, să creeze locuri de muncă și să-și protejeze populația de impactul fenomenelor meteorologice extreme, se arată în Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru Moldova (RTCD) al Grupului Banca Mondială.

Strategiile naționale de dezvoltare ale Moldovei includ deja multe dintre măsurile de politici necesare pentru a realiza o economie prosperă, cu emisii reduse de carbon și rezilientă. Cu toate acestea, țara poate merge mai departe pentru a aborda provocările structurale persistente, inclusiv creșterea economică slabă și creșterea sărăciei, și pentru a accelera integrarea cu piețele Uniunii Europene (UE).

„Fiind o țară mică, fără ieșire la mare, în pragul Europei, adoptarea unui program ambițios de acțiune climatică reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Moldova de a-și atinge obiectivele de dezvoltare”, a declarat Inguna Dobraja, Manager de țară al Grupului Banca Mondială pentru Moldova. „RTCD oferă o foaie de parcurs cuprinzătoare și acționabilă pentru ca țara să abordeze provocările sale climatice, promovând în același timp o creștere economică incluzivă și rezilientă”.

Costul lipsei de acțiune este mare. Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din perspectivă energetică, importând aproape tot cărbunele, gazele și produsele petroliere. Este, de asemenea, o economie intensivă în carbon, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media UE, expunând țara la riscuri de tarife comerciale legate de carbon ale UE, care intră în vigoare în 2026.

Dependența puternică de agricultura predispusă la secetă și expunerea la șocuri naturale contribuie la creșterea economică slabă și volatilă și la creșterea sărăciei rurale. Inundațiile severe sunt deja frecvente, secetele au devenit mai frecvente și mai severe, iar poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese pe an. Pierderile economice anuale cauzate de pericolele multiple sunt estimate la aproximativ 164 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 1,3% din PIB-ul anului 2021.

Beneficii considerabile pot fi obținute dintr-o tranziție verde. Aceasta ar revitaliza și moderniza economia Moldovei, ar crea locuri de muncă mai bune, ar îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate și ar minimiza decesele premature cauzate de poluarea aerului și ar spori securitatea energetică.

Raportul subliniază necesitatea unei abordări centrate pe oameni, concentrându-se pe oportunitățile și bunăstarea oamenilor, protejând în același timp persoanele cele mai vulnerabile și marginalizate. Consolidarea protecției sociale, îmbunătățirea accesului la infrastructură și servicii publice moderne și rezistente la schimbările climatice și pregătirea oamenilor pentru cerințele de competențe ale unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt esențiale pentru a se asigura că forța de muncă este echipată pentru a sprijini și a beneficia de acțiunile climatice.

Recomandările-cheie includ:

Securitate și eficiență energetică: Extinderea energiei regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice sunt vitale pentru creșterea securității energetice și a competitivității economice a Moldovei. Acest lucru va necesita investiții substanțiale și punerea în aplicare deplină a reformelor sectoriale pentru a se integra pe piețele energetice ale UE.

Investiții de adaptare: Pentru a gestiona impactul șocurilor climatice și a crește productivitatea în sectoarele vulnerabile, sunt necesare investiții semnificative în adaptare, în special în sectorul agricol din Moldova, care este foarte susceptibil la secete și alte pericole climatice. Soluțiile de finanțare a riscurilor pot ajuta Moldova să se protejeze împotriva dezastrelor și să construiască reziliența financiară.

Priorități de politici: Raportul subliniază necesitatea unor politici macro-fiscale inteligente pentru a pune în aplicare măsuri climatice ambițioase. Aceste politici vor pune bazele unei creșteri durabile și reziliente, prin implementarea taxelor pe emisiile de carbon și poluanți pentru a promova practici mai ecologice și a genera venituri, acordând prioritate cheltuielilor pentru modernizarea și de-carbonizarea infrastructurii și industriilor și consolidarea protecției sociale.

Participarea sectorului privat: Cea mai mare parte a finanțării pentru acțiunile climatice va trebui să provină din sectorul privat. Raportul solicită creșterea investițiilor din sectorul public pentru a crea un mediu favorabil pentru participarea sectorului privat.

Vor fi necesare investiții semnificative pentru agenda tranziției verzi. În următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.

Pentru a mobiliza investițiile private, raportul prezintă trei abordări-cheie:

Creșterea atractivității investițiilor prin politici care îmbunătățesc randamentul financiar al proiectelor din sectorul privat.
Mobilizarea activelor statului prin facilitarea participării private prin parteneriate publice-private (PPP) sau privatizare.
Instituirea unui cadru politic și de reglementare de sprijin pentru tranziția verde.

Cu sprijinul băncilor multilaterale de dezvoltare și al guvernului, băncile moldovenești pot crea linii de credit, obligațiuni și împrumuturi verzi. O foaie de parcurs pentru finanțarea durabilă și o taxonomie verde aliniată la UE ar stimula împrumuturile și investițiile axate pe climă.

Rapoartele de țară privind clima și dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială sunt rapoarte de diagnostic de bază care explorează interconexiunile dintre schimbările climatice și dezvoltare. Acestea ajută țările să acorde prioritate acțiunilor cu cel mai mare impact care pot promova o tranziție cu emisii reduse de carbon și pot spori reziliența, îndeplinind în același timp obiective de dezvoltare mai largi. RTCD-urile se bazează pe date și cercetări riguroase și identifică principalele căi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, externalitățile acestora și vulnerabilitățile climatice, inclusiv costurile și provocările, precum și beneficiile și oportunitățile. Rapoartele sugerează acțiuni concrete și prioritare pentru a sprijini tranziția. Ca documente publice, RTCD-urile urmăresc să informeze guvernele, cetățenii, sectorul privat, partenerii de dezvoltare și toate părțile interesate implicate în agenda de dezvoltare și climă. RTCD-urile contribuie la alte diagnostice de bază ale Grupului, la angajamentele și operațiunile de țară și ajută la atragerea de fonduri și direcționarea finanțării pentru acțiunile climatice cu impact sporit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banca mondiala #economie #Moldova

O eroare software produsă într-o fracțiune de secundă a provocat una dintre cele mai grave perturbări ale traficului aerian din Marea Britanie. Defecțiunea unui sistem al serviciului britanic de control al traficului aerian NATS a dus la o întrerupere de aproximativ șase ore, peste 2.000 de zboruri anulate și sute de mii de pasageri afectați, informează adevărul.ro.

Potrivit raportului preliminar publicat de NATS, problema a apărut pentru prima dată la ora 10:00, însă incidentul major nu a fost declarat decât două ore și jumătate mai târziu, după ce defecțiunea a reapărut, notează The Guardian.

Problema a fost identificată inițial la 10:02, când inginerii au fost anunțați că legătura dintre sistemul național de gestionare a spațiului aerian și sistemul de control al zonei Londrei fusese întreruptă.

La 10:06, inginerii au constatat că sistemul părea să fi revenit la normal și că nu exista un impact operațional evident. Verificările au continuat însă.

Raportul NATS indică drept cauză o defecțiune software veche și necunoscută până atunci, combinată cu o succesiune foarte specifică de evenimente care au avut loc simultan.

Problema a apărut în momentul în care sistemul procesa manual o solicitare pentru atribuirea unui cod de identificare unui avion. Cererea a fost suspendată pentru procesarea unei alte activități cu prioritate mai mare. Când operațiunea inițială a fost reluată, programul nu a mai continuat corect procesarea.

„Defecțiunea software a făcut ca aceasta să nu fie reluată corect, iar rezultatul generat a fost corupt și a afectat unele actualizări ulterioare ale datelor de zbor. Acest lucru s-a întâmplat în spațiul unei milisecunde”, se arată în raport.

Incidentul major a fost declarat abia la 12:32

La 12:32, legătura dintre sistemele de gestionare a spațiului aerian național și cel din Londra a căzut din nou. Atunci a fost declarat incidentul major, iar controlorii au fost nevoiți să efectueze manual o parte dintre operațiuni.

Doar 13 minute mai târziu, NATS a început să restricționeze zborurile, în timp ce sistemul continua să prezinte probleme. La 13:32, acesta a cedat complet.

Companiile aeriene au fost informate despre restricții la 13:40. Între 14:50 și 16:09, NATS a repornit sistemul, iar operațiunile complete au fost reluate abia la 19:30.

Efectele însă au continuat mult după remedierea defecțiunii. Blocajele din aeroporturi, aeronavele scoase din program și pasagerii rămași în așteptare au făcut ca revenirea la normal să dureze mai mult de două zile.

În total, peste 2.000 de zboruri au fost anulate, iar sute de mii de persoane și-au văzut planurile de călătorie afectate.

Guvernul britanic cere o anchetă independentă

Ministrul Transporturilor, Heidi Alexander, a calificat perturbările drept „complet inacceptabile” și a cerut o investigație mai amplă.

„Este clar că trebuie să înțelegem urgent de ce această problemă nu a fost descoperită și remediată înainte să provoace haos”, a declarat Alexander.

Ministrul a cerut Autorității pentru Aviație Civilă din Marea Britanie să verifice concluziile raportului NATS și să analizeze investițiile companiei în creșterea rezilienței sistemului.

„Am însărcinat, prin urmare, CAA să efectueze o analiză independentă pentru a verifica rezultatele NATS și pentru a investiga planurile sale de investiții menite să îmbunătățească reziliența în viitor, precum și responsabilitatea din punct de vedere al reglementării”, a spus ministrul.

Investigația CAA urmează să fie publicată în termen de șase luni.

Companiile aeriene cer despăgubiri

Problema a provocat reacții dure din partea industriei aeriene, în condițiile în care companiile au suportat costuri importante din cauza anulărilor și întârzierilor.

Tim Alderslade, directorul executiv al Airlines UK, organizație care reprezintă industria aeriană, a cerut investiții reale în sistemul NATS.

„Analiza CAA trebuie să impună investiții reale în reziliența NATS, astfel încât o singură defecțiune să nu mai poată provoca niciodată o perturbare la nivel național”, a declarat el.

Alderslade a spus că membrii organizației vor cere NATS „despăgubiri imediate pentru costurile suportate și un plan credibil pentru îmbunătățirea rezilienței”.

Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a cerut, la rândul său, măsuri concrete.

„Pasagerii merită mai mult decât încă o promisiune că se vor trage învățăminte. Trebuie luate măsuri ferme (…) și trebuie găsită o soluție echitabilă pentru ca operatorii aerieni să nu fie lăsați să suporte nota de plată”, a spus acesta.

Ryanair a avut una dintre cele mai dure reacții. Directorul operațional Neil McMahon a ironizat explicația oferită de NATS.

„«Software-ul mi-a mâncat tema» nu este o explicație acceptabilă. De câte ori trebuie să se prăbușească sistemul britanic de control al traficului aerian până când Martin Rolfe își asumă responsabilitatea și demisionează?”, a declarat McMahon.

Directorul executiv al NATS, Martin Rolfe, a precizat că incidentul nu are legătură cu defecțiunile anterioare ale sistemului și că problema a fost exclusiv una software.

„Pot confirma că a fost o problemă software și că nu a fost provocată de acțiuni incorecte ale operatorilor militari sau civili”, a spus Rolfe.

El și-a cerut din nou scuze pasagerilor afectați și a precizat că a fost identificată cauza, iar între timp au fost implementate măsuri temporare pentru prevenirea repetării problemei.

„Este responsabilitatea noastră să ducem oamenii acolo unde vor să ajungă, rapid și fără întârzieri, iar când acest lucru nu se întâmplă suntem profund afectați. Cu toate acestea, rolul nostru principal este să menținem siguranța cerului și a tuturor celor care zboară prin el. În niciun moment săptămâna trecută siguranța nu a fost pusă sub semnul întrebării”, a declarat șeful NATS.