Bienala de la Veneția atrage în acest an atenția criticilor și curatorilor internaționali, iar Moldova se află în top 5 cele mai interesante pavilioane, într-un clasament realizat de Billy Parker. Selecția evidențiază cinci spații expoziționale considerate remarcabile prin concept, impact vizual și mesaj artistic: Austria, Germania, Japonia, Bahamas și Republica Moldova.

Austria – instalație performativă radicală

Pavilionul Austriei propune o experiență intensă, unde un clopot istoric este scos din adâncurile lagunei venețiene și transformat într-un spațiu performativ dominat de coregrafa Florentina Holzinger. Instalația „SEAWORLD VENICE” explorează colapsul ecologic și corporal, combinând performance-ul cu elemente industriale și fluide organice într-un decor distopic.

Germania – memorie și reinterpretare istorică

Artiștii Henrike Naumann și Sung Tieu recontextualizează arhitectura pavilionului german, construit în perioada nazistă, transformând-o într-un spațiu al memoriei și migrației. Exteriorul este acoperit cu milioane de fragmente de marmură, în timp ce interiorul reinterpretează obiectele cotidiene din Germania de Est printr-o estetică arheologică.

Japonia – participare și grijă colectivă

Pavilionul japonez propune o experiență interactivă inedită: vizitatorii pot purta bebeluși sintetici, devenind participanți activi într-o reflecție despre grijă, interdependență și identitate. Proiectul este inspirat din experiențele personale ale artistei Arakawa-Nash și din practica artei performative colective.

Bahamas – dialog artistic despre tradiție și memorie

După 13 ani de absență, pavilionul Bahamas revine cu o expoziție dedicată tradiției Junkanoo. Lucrările lui John Beadle și Lavar Munroe explorează moștenirea culturală afro-bahamiană prin sculpturi și picturi ample, cu referințe la ritualuri funerare și identitate comunitară.

Moldova – covoare suspendate de drone și memorie colectivă

Pavilionul Republicii Moldova se remarcă printr-o instalație imersivă care debutează în întuneric total, însoțit de vânturi puternice generate de elice mecanice. Vizitatorii descoperă treptat o flotă de covoare suspendate în aer de drone.

Lucrarea reinterpretează tehnologiile asociate în mod obișnuit cu supravegherea și conflictul, transformându-le în instrumente de protecție și memorie culturală. Covoarele, transmise din generație în generație, devin simboluri ale solidarității, în timp ce instalația face trimitere la tensiunile și conflictele globale actuale.

Potrivit clasamentului realizat de Billy Parker, prezența Republicii Moldova în acest top confirmă o vizibilitate artistică tot mai puternică pe scena internațională și o abordare conceptuală curajoasă în cadrul uneia dintre cele mai importante expoziții de artă din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bienala de la Veneția #clasament internațional #Moldova #top 5

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.