Republica Moldova a fost inclusă de Departamentul de Stat al SUA în Nivelul 2 de risc în avertismentele de călătorie, categorie care presupune vigilență sporită pentru turiști, pe fondul conflictului înghețat din regiunea transnistreană și al efectelor războiului din Ucraina, transmite newsmaker.md.

Potrivit autorităților americane, în Republica Moldova au fost semnalate cazuri în care resturi de drone au căzut pe teritoriul țării, însă subliniază că Moldova nu este o țintă directă a războiului din Ucraina. În același timp, Aeroportul Internațional Chișinău își desfășoară activitatea normal, dar zborurile spre și dinspre Belarus, Rusia și Ucraina rămân suspendate.

Transnistria – Nivel 3: „Reconsider Travel”

O atenție specială este acordată regiunii transnistrene, pentru care SUA recomandă reconsiderarea călătoriilor (Nivelul 3). Zona nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, iar accesul este monitorizat de structuri locale de facto. Vizitatorii pot fi opriți la puncte de control și li se poate solicita prezentarea actelor de identitate. De asemenea, fotografierea obiectivelor militare sau a forțelor de securitate este interzisă.

Autoritățile americane avertizează că capacitatea SUA de a oferi asistență de urgență cetățenilor săi în Transnistria poate fi limitată sau întârziată, din cauza controlului exercitat de administrația locală.
Oficialii americani au făcut și recomandări, pentru cei care călătoresc în țara noastră. Astfel, turiștii sunt sfătuiți să se înscrie în Smart Traveler Enrollment Program (STEP), să urmărească alertele Departamentului de Stat și să consulte rapoartele de securitate și informațiile de sănătate publică ale CDC. De asemenea, este recomandată existența unui plan de urgență pentru situații neprevăzute.

La polul opus, România a fost evaluată de Departamentul de Stat drept o destinație sigură pentru turiști, fiind plasată la Nivelul 1 de risc, cel mai scăzut din sistemul american de avertizare.

Potrivit raportului, lista țărilor europene încadrate la Nivelul 1 de risc de către SUA, includ: România, Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Islanda, Norvegia, Finlanda, Croația (Notă: Deși este Nivel 1, SUA menționează precauții suplimentare pentru zonele cu potențiale mine terestre rămase din conflict), Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Elveția, Austria, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, Andorra, Monaco, San Marino, Malta.

Sistemul de avertizare al Departamentului de Stat include patru niveluri, de la Nivelul 1 („precauții obișnuite”) până la Nivelul 4 („nu călătoriți”), fiind actualizat periodic în funcție de riscurile de securitate, criminalitate, tulburări civile și sănătate publică.

Este de precizat că în clasamentul Safety Index 2026, realizat de Numbeo, unul dintre cele mai mari portaluri online care colectează informații despre calitatea vieții la nivel global, Republica Moldova s-a situat pe locul 72 din 150 de țări, cu un indice al siguranței de 55,4 puncte. Prin comparație, în anul 2025, Moldova ocupa locul 67, cu un indice ușor mai mare – 55,7, ceea ce indică o scădere minoră a percepției privind siguranța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel regional, în Europa de Est, Republica Moldova se află pe locul trei în topul țărilor cu cel mai ridicat nivel al criminalității, fiind devansată doar de Belarus și Ucraina. Totodată, în clasamentul general al criminalității din Europa, Moldova ocupă locul 10.

#clasament #securitate #turisti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.