Republica Moldova va participa în premieră la Summitul NATO, care va avea loc pe 4-5 septembrie în Marea Britanie. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe, Natalia Gherman, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Ministrul a explicat că Moldova fost invitată să participe la acest Summit pentru că a contribuit în anul curent la succesul misiunilor Alianţei de promovare a securităţii şi stabilităţii în Europa și pentru că a trimis un contingent de militari în Kosovo.

”Datorită acestui fapt vom fi invitaţi şi la summit-ul Alianţei, în premieră, și sper, avem toate premisele, să contăm pe solidaritatea din partea Alianţei acum mai mult ca niciodată. Consider că acest demers nu poate fi ignorant (n.r. ca Federația Rusă să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, la solicitarea SUA). Statele Unite ale Americii sunt, de fapt, o ţară care consecvent promovează acest deziderat atât în cadrul dialogului bilateral ruso-american, cât şi în cadrul organizaţiilor şi organismelor internaţionale. Ne putem aştepta la reiterarea acestui demers din partea aliaţilor Republicii Moldova din cadrul NATO”, a declarat Natalia Gherman.

Realitatea.md precizează că, anterior, România a anunțat că are câteva obiective pentru Summitul NATO, care va avea loc în Marea Britanie. Unul dintre aceste este recunoașterea importanței strategice a Mării Negre, dar și redefinirea relațiilor dintre Federația Rusă și NATO.

”După anexarea Crimeei, nu putem menține aceleași politici ca până acum față de Moscova, pentru că Federația Rusă are politici care periclictează securitatea statelor din regiune. Încurajarea parcursului către NATO al Georgiei și Muntenegrului și consolidarea cooperării cu partenerii estici, între care Republica Moldova, Ucraina și Georgia, sunt alte două obiective urmărite de România la summitul NATO”, a declarat anterior președintele României, Traian Băsescu, citat de Digi24.

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.