Moldova nu este mai departe! De ce refuză românii vaccinarea? Țara a devenit obiect de studiu în presa internaţională

România a devenit obiect de studiu în presa internaţională, ţara fiind prezentată ca un fenomen sociologic şi medical în lupta anti-Covid, care merită să fie analizat de către specialişti.

România deţine acum titlul de neinvidiat de a fi statul UE cu cea mai mare mortalitate. Ţara a înregistrat săptămâna trecută 591 de decese legate de Covid-19 – cel mai mare bilanţ al morţilor atins de la începutul pandemiei, scrie „The Independent“.

„Apelurile antivaccinare ale unor personalităţi de la vârful bisericii, reluat de politicieni proeminenţi şi pe reţelele sociale pot explica de ce România a ajuns acum să fie ţara cu cea mai mare rată de mortalitate COVID din lume”, relatează publicaţia New York Times într-un amplu reportaj despre criza sanitară pe care o traversează România în valul patru al pandemiei.

Prelaţi antivaccinişti

Andrew Higgins, şeful biroului pentru Europa Centrală şi de Est al New York Times, îşi începe materialul cu episcopul ortodox Ambrozie din Giurgiu, care şi-a îndemnat enoriaşii să „nu se lase păcăliţi de ceea ce văd la televizor”, să nu se teamă de COVID şi să nu se grăbească să se vaccineze. Episcopul din Giurgiu este acum cercetat penal pentru răspândirea de informaţii false, dar mesajul său antivaccinare a fost reluat de unii politicieni şi de voci influente din mediul online, ceea ce poate explica de ce România a raportat în ultimele săptămâni cea mai mare rată din lume a deceselor COVID, subliniază NYT.

Rolul reţelelor sociale

Ezitarea populaţiei în privinţa vaccinării, alimentată puternic de mesajele răspândite în mediul online, a făcut ca România să aibă a doua cea mai scăzută rată de vaccinare din Europa, precizează autorul. Aproximativ 44% dintre adulţii români au primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID şi doar Bulgaria, cu o rată de vaccinare de 29%, se mai află după România în clasament. Asta în timp ce, rata imunizării din Uniunea Europeană a ajuns la 81%, iar în multe ţări a fost depăşit pragul de 90%.

Reticenţa la vaccinare, cu rădăcini în trecutul comunist

Reticenţa la vaccinare în atât de multe state i-a făcut pe analişti să caute răspunsuri într-unul dintre lucrurile care uneşte toate aceste ţări: trecutul comunist şi dezamăgirea larg răspândită în rândul populaţiei faţă de dezordinea şi corupţia care au urmat.

„Toată lumea devine dintr-o dată expertă, iar ştirile false sunt peste tot, 24 de ore pe zi”, se plânge Silvia Nica, medic la Spitalul Universitar Bucureşti, unde, din lipsă de paturi a fost ridicat un cort de tratament în parcarea unităţii medicale, iar holul, transformat într-o secţie COVID.

„România a început să-şi vaccineze cetăţenii în decembrie anul trecut şi a pus programul în sarcina armatei, cea mai respectată instituţie a ţării, potrivit sondajelor de opinie. A doua cea mai de încredere instituţie este însă biserica ortodoxă, care a transmis semnale mixte cu privire la vaccinuri. Patriarhul Daniel de la Bucureşti le-a spus să asculte medicii, în timp ce mulţi clerici locali şi unii episcopi influenţi au denunţat vaccinurile ca fiind opera diavolului”, precizează sursa citată.

Sursele dezinformării

La începutul pandemiei, în 2020, dezinformarea COVID în România a urmat în mare parte teme folosite în multe alte ţări, oamenii răspândind teorii ale conspiraţiei sub nume false pe Facebook şi alte social media, potrivit Alinei Bârgăoanu, profesor de comunicare la Bucureşti care urmăreşte fenomenul dezinformării. Dar, pe măsură ce pandemia a prelungit, a explică ea, acest fenomen virtual s-a transformat într-o mişcare politică condusă de oameni reali precum Diana Şoşoacă, senatoare în Parlamentul României. NYT subliniază că Şoşoacă a condus un protest în nordul ţării, care a blocat deschiderea unui centru de vaccinare, denunţând pandemia drept „cea mai mare minciună a secolului” şi a organizat mitinguri anti-mască la Bucureşti, iar videoclipurile publicate de ea în mediul online au avut milioane de vizualizări.

Cercetătoarea Alina Bârgăoanu suspectează o implicare a Rusiei în răspândirea informaţiilor anti-vacinare, însă remarcă în acelaşi timp că multe dintre cele mai populare teorii ale conspiraţiei provin din Statele Unite, ceea ce le face deosebit de greu de dezminţit, deoarece „România este o ţară foarte pro-americană.” Pentru a combate aceste mesaje colonelul Ghorghiţă a apelat la reţelele de socializare „şi s-a întâlnit cu lideri creştini, evrei şi musulmani pentru a le cere să nu alimenteze flăcările dezinformării”. „Ei nu au datoria să recomande vaccinarea, dar au datoria să nu facă recomandări împotriva ei”, spune Gheorghiţă, referindu-se la liderii religioşi.

„Idioţii Europei”

Revista germană „Der Spiegel“ prezintă un reportaj video din spitalele româneşti. „Am fost atât de proşti, uită-te la mine”, e titlul materialului în care pacienţii din România mărturisesc cât de mult regretă că nu s-au vaccinat. ”Nicio altă ţară din lume nu are mai multe decese cauzate de coronavirus pe cap de locuitor, unităţile de terapie intensivă sunt supraaglomerate”, scriu jurnaliştii germani.

La finalul lunii trecute, „Hamburger Morgenpost“, o altă publicaţie din Germania, îi critica dur pe români, bulgari şi ucrainieni pentru că refuză vaccinarea într-un material care purta titlul „Idioţii Europei”, citându-l pe Anghel Kuntcev, inspector bulgar pe sănătate. Articolul relata despre criza de personal medical cu care se confruntă Ucraina, despre influenţa Bisericii ortodoxe în România şi despre campaniile antivaccinare din Bulgaria.

#antivaxeri #Covid

Vaccinurile anti-COVID-19 nu au cauzat creşterea mortalităţii în Franţa de la apariţia lor pe piaţă la începutul anului 2021, arată un studiu care contrazice teoriile false promovate de cercurile sceptice faţă de vaccinare, informează știrileprotv.ro.

„Vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) dezvoltate împotriva COVID-19 nu cresc riscul de mortalitate din toate cauzele pe termen lung”, a rezumat într-un comunicat Epi-Phare, o organizaţie franceză din care fac parte Agenţia naţională de siguranţă a medicamentelor (ANSM) şi Assurance maladie, ai căror cercetători au publicat acest studiu în revista medicală Jama Network Open.

Ei au examinat datele obţinute de la aproape 30 de milioane de francezi între 2021 şi 2025, reprezentând întreaga grupă de vârstă 18-59 de ani.

Tipurile de vaccinuri administrate

Majoritatea lor – aproape 23 de milioane – au primit un vaccin anti-COVID-19 începând de la jumătatea anului 2021, data lansării unei campanii masive de vaccinare împotriva bolii aflate la originea unei pandemii majore la începutul anilor 2020.

Ceilalţi – aproape 6 milioane – nu au fost vaccinaţi, în pofida măsurilor constrângătoare care încurajau vaccinarea împotriva noului coronavirus.

Majoritatea acestor vaccinuri erau seruri cu ARN mesager, fie cel produs de compania Moderna, fie cel dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech, devenit foarte repede vârful de lance al vaccinării anti-COVID-19 în Franţa.

În cadrul grupului vaccinat, 0,4% dintre persoane au murit în următorii patru ani care au trecut după administrarea primului vaccin. În grupul celor nevaccinaţi, acest procent a fost de 0,6%, ceea ce înseamnă că mortalitatea generală din acest grup a fost cu un sfert mai mare decât cea din grupul persoanelor vaccinate.

„Putem să spunem cu un grad mare de siguranţă că nu există nicio creştere a riscului de mortalitate după un vaccin anti-COVID-19”, a concluzionat cercetătorul Mahmour Zureik, care a coordonat acest studiu.

Eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-COVID-19 sunt deja documentate de numeroase studii. Principalele efecte secundare grave, care sunt totuşi rare, constau în probleme cardiovasculare – miocardite, pericardite -, dar care nu pun sub semnul întrebării importanţa vaccinării în majoritatea grupelor de vârstă. Vaccinul Moderna nu mai este totuşi recomandat în Franţa pentru tinerii adulţi.

Dezinformarea pe rețelele sociale

Însă cercurile vaccinosceptice au distribuit frecvent pe reţelele de socializare ideea că vaccinurile, în special cele cu ARN mesager, ar fi ucis pe ascuns numeroase persoane, fără ca acest lucru să fie reflectat în mod clar în statisticile oficiale, acestea din urmă concentrându-se asupra mortalităţii direct legate de COVID-19 într-un interval de monitorizare de doar câteva luni după vaccinare.

„Cunoşteam bine profilul pe termen scurt al vaccinurilor anti-COVID-19 în materie de beneficii şi riscuri. În schimb, beneficiul lor pe termen lung nu fusese niciodată studiat până acum”, a explicat Mahmour Zureik.

Deşi cercetătorii francezi sunt siguri că vaccinurile nu au cauzat creşterea mortalităţii, ei avertizează totuşi că studiul lor, de unul singur, nu le permite să afirme că aceste seruri au contribuit la o scădere a ratei generale a deceselor.

Diferenţa de mortalitate dintre cele două grupuri studiate poate fi explicată, într-adevăr, prin efectele pozitive ale vaccinului pe termen mai lung sau mai puţin lung, dar şi prin diferenţele dintre profilurile persoanelor vaccinare şi cele nevaccinate: vârstă, mediul social.