Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Moldova nu va liberaliza regimul de vize cu Tadjikistan și Kîrgîzstan. Motivul: Alinierea la legislația UE

25 Nov. 2025, 12:39
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
25 Nov. 2025, 12:39 // Actualitate //  Victoria Laur

Autoritățile din Republica Moldova nu vor liberaliza regimul de vize cu Tadjikistan și Kîrgîzstan. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe a comunicat pentru Realitatea că, odată ce țara noastră aderă la UE, trebuie să se alinieze legislației europene, iar cetățenii din cele două state nu pot călători fără vize în statele membre ale comunității.

Autoritatea precizează că până la finalizarea tuturor etapelor legale, referitoare la denunțarea acordului, regimul de călătorii pentru cetățenii celor două state în Republica Moldova nu se schimbă. Data exactă la care denunțarea își va produce efectul va fi anunțată după încheierea procedurilor corespunzătoare, notează diplomații de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ulterior intrării în vigoare a denunțării, cetățenii Republicii Kârgâze și ai Republicii Tadjikistan vor putea depune cererile de viză la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al Republicii Moldova, ori, după caz, prin intermediul portalului electronic eVisa”, se mai arată în răspunsul transmis pentru Realitatea.

Autoritățile din Republica Moldova au inițiat denunțarea acordului CSI privind regimul liberalizat de vize. Conform responsabililor guvernamentali, documentul era învechit, iar Chișinăul are încheiat acorduri bilaterale privind liberalizarea vizelor cu toate statele membre ale CSI, cu excepția Kîrgîzstanului și Tadjikistanului.

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!