Colinda în ceată bărbătească, scoarța, mărțișorul, cămașa în altiță și arcul geodezic Struve, atât a putut introduce Republica Moldova în lista patrimoniului UNESCO timp 33 de ani de când este membră a acestei organizații. Toate bunurile materiale sau imateriale au ajuns să fie protejate mondial datorită unor inițiative lansate de vecini la care am aderat și noi pe unde cu muncă, pe unde din milă.

Republica Moldova a mai depus două dosare despre recunoașterea cernoziomului din stepa Bălțului și a complexului Orheiul Vechi părți ale patrimoniului mondial. Primul dosar a rămas fără un răspuns, iar al doilea a fost respins din cauză că nu am respectat cerințele privind întreținerea și restaurarea monumentului.

Între timp, avem mai multe inițiative pentru a introduce în lista Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură o serie de bunuri materiale și imateriale. Printre acestea vinăriile Cricova și Mileștii Mici, cobza, vinul tradițional, plăcintele, colacul și baba neagră.

În situația când ne mândrim cu multe tradiții și monumente, cum se explică faptul că ne mișcăm atât de greu la recunoașterea mondială a acestora și de ce depinde aprobarea lor în lista patrimoniului cultural UNESCO. Răspund la întrebări istoricul Sergiu MUSTEAȚĂ, Secretar General al Comisiei Naționale pentru UNESCO, și arhitectul Sergius CIOCANU, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural.

Luni, 26 mai, ora 20:00, la Rlive TV, emisiunea Consens Național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #Moldova #patrimoniu UNESCO #RLIVE TV

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.