Colinda în ceată bărbătească, scoarța, mărțișorul, cămașa în altiță și arcul geodezic Struve, atât a putut introduce Republica Moldova în lista patrimoniului UNESCO timp 33 de ani de când este membră a acestei organizații. Toate bunurile materiale sau imateriale au ajuns să fie protejate mondial datorită unor inițiative lansate de vecini la care am aderat și noi pe unde cu muncă, pe unde din milă.

Republica Moldova a mai depus două dosare despre recunoașterea cernoziomului din stepa Bălțului și a complexului Orheiul Vechi părți ale patrimoniului mondial. Primul dosar a rămas fără un răspuns, iar al doilea a fost respins din cauză că nu am respectat cerințele privind întreținerea și restaurarea monumentului.

Între timp, avem mai multe inițiative pentru a introduce în lista Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură o serie de bunuri materiale și imateriale. Printre acestea vinăriile Cricova și Mileștii Mici, cobza, vinul tradițional, plăcintele, colacul și baba neagră.

În situația când ne mândrim cu multe tradiții și monumente, cum se explică faptul că ne mișcăm atât de greu la recunoașterea mondială a acestora și de ce depinde aprobarea lor în lista patrimoniului cultural UNESCO. Răspund la întrebări istoricul Sergiu MUSTEAȚĂ, Secretar General al Comisiei Naționale pentru UNESCO, și arhitectul Sergius CIOCANU, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural.

Luni, 26 mai, ora 20:00, la Rlive TV, emisiunea Consens Național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #Moldova #patrimoniu UNESCO #RLIVE TV

Compania aeriană națională a Serbiei, Air Serbia, își face intrarea pe piața aviației din Republica Moldova. Din data de 3 iunie 2027, operatorul va inaugura o cursă regulată directă între Chișinău și Belgrad și va oferi pasagerilor moldoveni o nouă conexiune aeriană cu Europa de Sud-Est și posibilități suplimentare de călătorie către destinații internaționale, scrie bani.md.

Potrivit anunțului oficial al companiei, zborurile pe ruta Chișinău–Belgrad vor fi operate de patru ori pe săptămână, iar biletele au fost deja puse în vânzare. Noua legătură face parte dintr-un program amplu de extindere a rețelei Air Serbia, care pregătește lansarea a șase destinații noi în 2027.

Intrarea companiei sârbe pe piața moldovenească ar putea intensifica concurența în sectorul transportului aerian, în special pe segmentul zborurilor cu escală. Aeroportul din Belgrad reprezintă un important nod de conexiune regională, de unde Air Serbia operează curse către numeroase orașe europene, dar și către destinații intercontinentale.

Un avantaj pentru pasagerii din Republica Moldova îl reprezintă posibilitatea de a călători prin Belgrad către Statele Unite. Air Serbia operează deja zboruri transatlantice spre New York și Chicago, iar în 2027 intenționează să adauge Miami pe harta destinațiilor sale. Astfel, noua rută ar putea constitui o alternativă pentru călătoriile peste Atlantic, în funcție de orarul conexiunilor și de tarifele disponibile.

Potrivit datelor aeroportuare, în septembrie 2026, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului precedent.