Începând cu data de 7 septembrie, cresc considerabil sancțiunile pentru conducătorii auto care urcă la volan beți sau fără permis. Astfel, dacă un șofer este depistat în stare de ebrietate avansată, acesta riscă o amendă de până la 125 de mii de lei sau chiar închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Și refuzul de la testarea alcoolscopică sau testarea antidrog, precum și eschivarea de la examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate se va pedepsi cu amenzi de până la 150 de mii de lei sau cu închisoare pe un termen de la 1 la 4 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce, transmite IPN.

Noile prevederi legale se referă și la gradele de alcoolemie. Mai exact, se majorează concentrațiile de alcool pentru starea de ebrietate alcoolică. Astfel, starea de ebrietate alcoolică cu grad minim va fi de la 0,3 g/l până la 0,7 g/l în sânge sau de la 0,15 mg/l până la 0,35 mg/l în aerul expirat. Până acum aceste valori erau de la 0,3 g/l până la 0,5 g/l în sânge sau de la 0,15 mg/l până la 0,30 mg/l în aerul expirat.

Stare de ebrietate cu grad avansat se va considera, dacă este depășită concentrația de alcool de 0,7 g/l în sânge sau de 0,35 mg/l. Până pe 7 septembrie, gradul avansat se considera dacă concentrația de alcool depășea 0,5 g/l în sânge sau 0,30 mg/l în aerul expirat.

Totodată, este înăsprită răspunderea juridică pentru conducerea vehiculului în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică. Astfel, dacă șoferul are o concentrație de alcool în sânge ce depășește 0,3 g/l sau de vapori de alcool în aerul expirat ce depășește 0,15 mg/l, acesta va fi sancționat cu o amendă de la 35 000 la 50 000 de lei sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani.

Și predarea cu bună-știință a conducerii autovehiculului către o persoană care se află în stare de ebrietatea se va sancționa cu amendă de la 35 000 la 50 000 de lei sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă concentrația de alcool în sânge depășește 0,7 g/l sau de vapori de alcool în aerul expirat ce depășește 0,35 mg/l ori care se află în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante, șoferii riscă amendă în mărime de la 75 000 la 125 000 de lei sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Predarea cu bună-știință a conducerii mijlocului de transport către o persoană care se află în stare de ebrietate sau narcotică, dacă această acțiune a provocat un accident, va fi pedepsită cu amendă de la 75 000 la 125 000 de lei sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Consumul de alcool sau de substanțe stupefiante de către un șofer implicat în accident rutier se va sancționa cu amendă de la 100 000 la 150 000 de lei sau cu închisoare de la 1 la 4 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Dacă persoana respectivă nu deține permis de conducere sau este privat de dreptul de a conduce, va fi sancționată cu amendă de la 125 000 la 150 000 de unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

#alcool #conducatori auto #pedepse #politie

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.