Republica Moldova a coborât patru poziții în clasamentul mondial al libertății presei din 2025, ocupând locul 35, față de 31 în anul precedent.

Potrivit clasamentului Reporters sans frontières (RSF), Republica Moldova se situează în continuare înaintea unor țări precum România (locul 55), Ucraina (62) și Rusia (171), care, la rândul lor, au înregistrat scăderi în clasament.

Norvegia rămâne în fruntea clasamentului mondial al libertății presei pentru al nouălea an consecutiv, urmată, ca și în anii trecuți, de Estonia și Țările de Jos.

În 42 de țări, unde trăiește peste jumătate din populația lumii (56,7%), libertatea presei aproape că lipsește cu totul. În aceste zone, jurnalismul este clasificat drept „foarte grave”, precum Palestina, mai multe state africane — Uganda (locul 143), Etiopia (145) și Rwanda (146) —, dar și în Hong Kong (140) și China (178), care a coborât șase poziții și se află aproape de finalul clasamentului, alături de Coreea de Nord (179) și Eritreea (180).

În SUA, libertatea presei s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, mai ales în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Presa locală este afectată grav de criza economică. Peste 60% dintre jurnaliștii chestionați de RSF spun că este dificil să trăiești decent din această meserie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Libertatea presei este marcată anual pe 3 mai, dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în 1993, la recomandarea UNESCO. Ziua are scopul de a sublinia importanța unei prese libere și independente în societățile democratice, dar și de a atrage atenția asupra pericolelor și presiunilor cu care se confruntă jurnaliștii din întreaga lume.

#libertatea presei #Republica Moldova #RSF

Salariile procurorilor ar trebui ajustate în funcție de inflația anuală și de creșterea economică, printr-o formulă matematică ce nu ar lăsa această decizie exclusiv la discreția Guvernului. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, care pledează pentru consolidarea garanțiilor sociale ale procurorilor.

Potrivit lui Dumitru Obadă, mecanismul de salarizare ar trebui să țină cont de realitățile economice ale Republicii Moldova, dar și să asigure independența sistemului procuraturii.

„Să nu fie decizia exclusiv a executivului pe dimensiunea bugetară în domeniul justiției, dar să fie formula care a fost efectuată de Curtea Constituțională”, a declarat șeful CSP pentru Politik.md.

Acesta a făcut referire la reperele stabilite de Curtea Constituțională în 2023, susținând că valoarea de referință pentru salarizare ar trebui corelată cu evoluția economică și inflația anuală.

„Este o formulă matematică care nu lasă […] decidentul final să fie executivul sau decidentul politic, până la urmă. Asta este o garanție de independență în dimensiunea garanțiilor sociale”, a explicat Dumitru Obadă.

Președintele CSP a recunoscut că Republica Moldova se confruntă cu provocări bugetare și financiare, însă consideră că asigurarea unor garanții sociale adecvate este esențială pentru funcționarea unui sistem judiciar independent, integru și imparțial. În opinia sa, condițiile de muncă și stabilitatea financiară a procurorilor trebuie să le permită acestora să-și exercite atribuțiile fără preocupări legate de necesitățile de bază, locuință sau distanța față de locul de muncă, inclusiv în cazul celor repartizați în procuraturile regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.