Republica Moldova a coborât patru poziții în clasamentul mondial al libertății presei din 2025, ocupând locul 35, față de 31 în anul precedent.

Potrivit clasamentului Reporters sans frontières (RSF), Republica Moldova se situează în continuare înaintea unor țări precum România (locul 55), Ucraina (62) și Rusia (171), care, la rândul lor, au înregistrat scăderi în clasament.

Norvegia rămâne în fruntea clasamentului mondial al libertății presei pentru al nouălea an consecutiv, urmată, ca și în anii trecuți, de Estonia și Țările de Jos.

În 42 de țări, unde trăiește peste jumătate din populația lumii (56,7%), libertatea presei aproape că lipsește cu totul. În aceste zone, jurnalismul este clasificat drept „foarte grave”, precum Palestina, mai multe state africane — Uganda (locul 143), Etiopia (145) și Rwanda (146) —, dar și în Hong Kong (140) și China (178), care a coborât șase poziții și se află aproape de finalul clasamentului, alături de Coreea de Nord (179) și Eritreea (180).

În SUA, libertatea presei s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, mai ales în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Presa locală este afectată grav de criza economică. Peste 60% dintre jurnaliștii chestionați de RSF spun că este dificil să trăiești decent din această meserie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Libertatea presei este marcată anual pe 3 mai, dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în 1993, la recomandarea UNESCO. Ziua are scopul de a sublinia importanța unei prese libere și independente în societățile democratice, dar și de a atrage atenția asupra pericolelor și presiunilor cu care se confruntă jurnaliștii din întreaga lume.

#libertatea presei #Republica Moldova #RSF

Parlamentul Republicii Moldova a denunțat Acordul privind împrumutul interbibliotecar în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Proiectul de lege a fost votat în prima lectură.

Acordul reglementează schimbul fizic de publicații între fondurile documentare ale bibliotecilor naționale din statele membre ale CSI. Propunerea de denunțare a fost înaintată de Ministerul Culturii, care argumentează că, în prezent, majoritatea schimburilor și mecanismelor de cooperare biblioteconomică se desfășoară în format digital, iar sistemul prevăzut de acord presupune costuri ridicate pentru expedierea internațională a publicațiilor în format fizic.

Biblioteca Națională a Republicii Moldova va putea continua colaborarea internațională, inclusiv cu bibliotecile din statele membre ale CSI, prin intermediul rețelelor profesionale internaționale, precum IFLA (Federația Internațională a Asociațiilor și Instituțiilor de Biblioteci) și EBLIDA (Biroul European al Asociațiilor de Bibliotecă, Informare și Documentare).

„În acest context, menținerea mecanismelor instituite în cadrul CSI nu mai este considerată necesară, mai ales în contextul evoluțiilor geopolitice din regiune și al reorientării priorităților externe ale Republicii Moldova”, menționează Ministerul Culturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acordul a fost semnat în 1999, la Rostov, și este însoțit de un protocol adițional, propus, de asemenea, spre denunțare. Demersul se înscrie în procesul de revizuire a tratatelor încheiate pe platforma CSI, fiind determinat de ineficiența aplicării sale în beneficiul Republicii Moldova.

Proiectul de lege va fi examinat de Parlament în lectura a doua.

#acord #CSI #denunțare #împrumutul interbibliotecar #parlament