În august 2023, Ucraina depozitează aproape 1,1 miliarde de metri cubi de gaz din UE și Moldova. Importul de gaze naturale în Ucraina s-a ridicat la 1,096 miliarde de metri cubi, dintre care 66% au fost depozitate în modul „depozit vamal”, iar 34% au fost livrate de serviciul de scurtă distanță în scopul pompării în „depozitul vamal”.

Principalele volume au fost importate pentru depozitare în Ucraina de către comercianți nerezidenți, arată datele operatorului de transport ucrainean, conform BANI.MD. Liderul în transportul de gaze către Ucraina în această lună a fost Slovacia, de unde au ajuns 611,8 milioane de metri cubi sau 56% din volumul total înregistrat august. Volumele din direcția maghiară s-au ridicat la 215,9 milioane de metri cubi (aproximativ 20%), 166,9 milioane de metri cubi au venit din Moldova (15%), iar din Polonia — 98,4 milioane de metri cubi (9%).

În total, de la începutul anului 2023, în Ucraina au ajuns peste 1,884 miliarde de metri cubi de gaze naturale din țările UE și Moldova. Iulie-august 2023 a fost marcat de o cerere deosebit de mare în rândul comercianților străini pentru serviciile de transport și stocare sezonieră a gazelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Indicatorii importului de gaze naturale în august indică faptul că această tendință va continua cel puțin în septembrie. În prezent, aproape toate punctele de intrare din vest la GTS ucrainean funcționează la capacitate maximă. Polonia a folosit 81% în iulie-august, Ungaria – 89%, invers virtual prin Moldova – 98%. Există, de asemenea, o oportunitate de a crește volumele din partea slovacă”, a menționat directorul general al OGTSU, Dmytro Lippa.

Ukrtransgaz au efectuat simulări ale scenariilor de stres ale infrastructurii de gaze a Ucrainei în condițiile sezonului de iarnă 2023 – 2024. Potrivit evaluării grupului de experți, scenariile de stres simulate au confirmat fiabilitatea ridicată a infrastructurii de gaze ucrainene, în special stocarea și transportul gazelor clienților serviciilor străine, chiar și în condițiile riscului militar de deteriorare a principalelor active.

În perioada iunie-iulie a acestui an, S. A. Energocom anunța că a efectuat cu succes mai multe licitații la cererea S. A. Moldovagaz și a achiziționat aproximativ 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale din surse proprii de finanțare. O parte semnificativă din această cantitate este destinată consumului curent, în timp ce restul a fost stocat în depozite subterane din România și Ucraina, pentru a fi utilizat în timpul sezonului rece al anului 2023-2024.

#depozitare #gaz #Moldova #Ucraina #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.