Acum 16 ani, zeci de mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru libertate, democrație și un viitor european al țării noastre. Protestul sincer a fost însă deturnat și întrerupt brutal. Sute au fost maltratați în comisariatele de poliție și judecați la miez de noapte.

Manifestația a început pe data de 6 aprilie, după o nouă victorie a Partidului Comuniștilor la parlamentare. Pe 7 aprilie 2009, zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, unii susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor, scandând „Vrem alegeri repetate”, „Jos comuniștii”.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare care conțineau informații din perioada 1946-2009. Este vorba de stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.

În cursul nopții din 7 spre 8 aprilie, când mulțimea practic se dispersase, Poliția a intervenit în forță și a arestat circa 200 de protestatari, studenți și elevi, care au fost maltratați de reprezentanții forțelor de ordine. Drept urmare, un tânâr, bătut cu cruzime, Valeriu Boboc a murit. Un an mai târziu, acesta a fost decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincție de stat, Ordinul Republicii.

În anul 2012, Parlamentul a decretat 7 aprilie drept „Ziua Libertății”, de comemorare a tinerilor care au manifestat pașnic în numele libertății și democrației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit IPN, după evenimentele din aprilie 2009, persoanele care au spus că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri. În alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale. În 71 de cazuri au fost pornite cauze penale, iar cele mai multe – 42 au fost inițiate pentru tortură. Alte 19 cauze au fost pornite pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, iar zece – pentru alte categorii de infracțiuni.

Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime în aprilie 2009. Acestea nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă. Au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. Cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte, deși statul și-a asumat doar un singur deces.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în opt cauze cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri erau în curs de examinare.

#7 aprilie #Chisinau #proteste

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.