Armata Republicii Moldova se pregătește pentru apărare. Așa a răspuns ministrul Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii În Profunzime de la ProTV, fiind întrebat dacă autoritățile se pregătesc pentru un eventual război.

„Doctrina forțelor armate este o doctrină de apărare, bazată pe suficientă necesară de apărare. (…) Acel buget alocat nu ne permite să invocăm militarizarea sau pregătirea de război. Ne permite să menținem resurse pentru apărarea suveranității și integrității statului”, a spus Nosatîi.

Potrivit ministrului, după izbucnirea războiului în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au văzut necesitatea dezvoltării apării anti-aeriene, tehnologiilor informaționale, sistemelor de protecție cibernetică și de sporire a capacității operaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nosatîi s-a referit și la creșterea bugetului pentru apărare, care a permis noi achiziții pentru pregătirea soldaților, dar și colaborările cu instituțiile europene și NATO. Vorbind despre exercițiile militare desfășurate anual, oficialul a punctat că anterior acestea aveau loc pentru bifă și se organizau doar o zi, iar actualmente există „abordare serioasă în acest proces”.

Cât despre numărul rezerviștilor, potrivit ministrului, este vorba despre toți bărbații de la 18 până la 60 de ani, dar și unele femei cu specialități corespunzătoare sau instruite la catedre militare.

#Anatolie Nosatii #explicatii #Moldova #pregatiri #razboi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.