Republica Moldova și Islanda au semnat astăzi, 26 mai, în premieră, Acordul privind serviciile aeriene dintre guvernele celor două state. Documentul stabilește cadrul de reglementare a serviciilor aeriene bilaterale și prevede dispoziții privind securitatea aviației, taxele aplicabile, precum și recunoașterea certificatelor de navigabilitate și competență.

Totodată, reglementează drepturile de operare, desemnarea și autorizarea companiilor aeriene.

„Dezvoltarea traficului aerian între cele două state va contribui la extinderea pieței serviciilor aeriene din Republica Moldova și la diversificarea destinațiilor operate de pe Aeroportul Internațional Chișinău. În același timp, acordul va facilita accesul către piața islandeză și va genera beneficii economice prin creșterea traficului de pasageri și consolidarea competitivității sectorului aeronautic național”, transmite Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale(MIDR).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord semnat #curse aeriene #Islanda #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.