Republica Moldova a făcut un nou pas în consolidarea independenței sale energetice. Î.S. „Moldelectrica” a semnat contractul pentru proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția liniei electrice aeriene (LEA) Bălți–Suceava 400 kV, un proiect strategic care va conecta nordul țării la sistemul electroenergetic din România și Uniunea Europeană, transmite Bani.md.

Contractul a fost semnat cu compania turcă SA-RA, desemnată câștigătoare a licitației internaționale. Valoarea acestuia este de 17,5 milioane de euro, iar lucrările urmează să fie realizate în termen de 24 de luni.

În cadrul aceleiași ceremonii, Ministerul Energiei, Î.S. „Moldelectrica” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat acordul de grant pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II”.

Noua linie electrică de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Bălți și Râșcani. Proiectul include construcția fundațiilor și stâlpilor de înaltă tensiune, instalarea conductoarelor, izolatoarelor și sistemelor de protecție, precum și integrarea noii infrastructuri în rețeaua administrată de Î.S. „Moldelectrica”.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că noua interconectare completează rețeaua de conexiuni energetice cu Uniunea Europeană.

„Construim trei linii care schimbă definitiv harta energetică a Republicii Moldova. Dacă Vulcănești–Chișinău este Linia Independenței Energetice, iar Strășeni–Gutinaș va fi Linia Libertății, astăzi facem un nou pas prin proiectul Bălți–Suceava, pe care am numit-o Linia Rezilienței”, a afirmat ministrul.

La rândul său, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a precizat că UE contribuie cu un grant de 15,4 milioane de euro pentru implementarea proiectului.

„Fiecare nouă conexiune cu piața energetică europeană înseamnă mai multă securitate, mai multe oportunități pentru afaceri și o vulnerabilitate mai mică la presiunile externe”, a declarat diplomata.

Potrivit autorităților, LEA Bălți–Suceava va crește capacitatea de schimb transfrontalier de energie electrică, va spori fiabilitatea Sistemului Electroenergetic Național și va reduce dependența Republicii Moldova de un număr limitat de surse și rute de alimentare.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II” este finanțat de BERD, Banca Europeană de Investiții și Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Uniunii Europene. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 77 de milioane de euro, din care 15,4 milioane de euro reprezintă un grant oferit de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BERD #energie #Moldelectrica #Romania

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.