Prim-ministra Natalia Gavrilița a avut astăzi o întrevedere cu secretarul general adjunct, directorul politic al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Enrique Mora. Oficialii au salutat noul format de dialog moldo-comunitar în domeniul politicii externe și de securitate, lansat în urma deciziei Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, din 28 octombrie 2021.

Platforma dată va oferi părților posibilitatea de a discuta situația din regiune, provocările la adresa securității și stabilității regionale.

Prim-ministra a subliniat că actualmente, eforturile autorităților de la Chișinău sunt orientate spre atenuarea impactului economic al războiului, depășirea consecințelor umanitare și a crizei refugiaților – în prezent 105 mii de cetățeni străini rămân pe teritoriul țării noastre.

În acest sens, Natalia Gavrilița a apreciat sprijinul statelor membre UE, inclusiv în procesul de gestionare a fluxului de refugiați, accentuând că Uniunea Europeană rămâne principalul partener al Republicii Moldova, iar opțiunea europeană a țării noastre este ireversibilă.

„Depunerea cererii de aderare de către țara noastră la UE este o expresie fermă a atașamentului față de valorile și aspirațiile europene. Totodată, criza din Ucraina a reorientat temporar eforturile noastre pe gestionarea urgențelor imediate, dar sperăm să revenim la normalitate cât se poate de curând, să avansăm pe implementarea Acordului de Asociere și să construim, viitorul țării noastre în UE”, a spus Natalia Gavrilița.

La rândul său, Enrique Mora, a dat asigurări că UE va rămâne alături de Republica Moldova în depășirea provocărilor cu care se confruntă, remarcând eforturile Guvernului de la Chișinău, atât în gestionarea crizei actuale, cât și în avansarea pe agenda de reforme.

„De la investire și până acum, Executivul a luat decizii rapide si de impact și în ceea ce ține de reforme anti-corupție, fortificarea justiției și a instituțiilor statului. O să continuam să vă ajutăm cu tot ce putem, ca să susținem reformele începute și parcursul vostru european”, a menționat Enrique Mora.

Precizăm că, astăzi, 19 martie și președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit, cu secretarul general adjunct, directorul politic al Serviciului European de Acțiune Externă, Enrique Mora, cu care a discutat despre războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și provocările legate de situația securității regionale, impactul umanitar și economic al acesteia asupra Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dialog #Enrique Mora #Natalia Gavrilita #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.