Moldova se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Parlamentul a votat denunțarea Acordului de Constituire și Statutului organizației.

Procedura a fost inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că valorile și principiile fundamentale ale CSI nu sunt respectate. Rusia este acuzată că încalcă reglementările care prevăd că țările membre respectă integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente, după ce a provocat războaie în Moldova, Georgia și Ucraina.

„Denunțarea Acordului CSI este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană (UE). Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente și Protocolul la acest Acord au fost semnate în decembrie 1991 de către 11 state ex-sovietice, inclusiv Republica Moldova. Scopul principal al Acordului și Protocolului a fost consemnarea încetării existenței URSS și formarea CSI. La rândul său, Statutul CSI, semnat în 1993, stabilește principiile de bază pe care se constituie Comunitatea”, precizează serviciul de presă al Legislativului Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a denunțării acordurilor, în bugetul de stat se vor economisi circa 3,1 milioane de lei anual. Suma reprezintă plata anuală către bugetul CSI. Autoritățile de la Chișinău susțin că relațiile cu statele membre vor continua pe platforme bilaterale și multilaterale, iar Republica Moldova va rămâne parte la mai multe tratate, în special în domeniul comercial-economic și social.

Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat că autoritățile de la Chișinău nu pot decide unilateral care acorduri să le păstreze, iar hotărârea finală va fi aprobată de statele membre ale CSI.

După ce a Rusia a atacat Ucraina, Republica Moldova a început revizuirea acordurilor din cadrul CSI și denunțarea a unui mare de documente încheiate în cadrul Comunității. Mai exact, dintre cele 283 de documente, 71 au fost deja denunțate de Republica Moldova, iar aproximativ 60 sunt în prezent în proces de examinare, conform informațiilor prezentate anterior în Parlament.

#CSI #Moldova #parlament #retragere #statutu

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.