Liderii Ucrainei, Georgiei și Moldovei au făcut lobby la Uniunea Europeană, în cadrul summitului „Parteneriatului Estic”, pentru a li se permite să înceapă negocierile de a adera la UE, scrie Digi24.ro cu referire la Reuters.

Potrivit sursei, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, înaintea participării la summit, că va milita pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și ca va cere ca UE să se implice mai mult, mai intens și mai des în rezolvarea conflictelor care îi afectează pe partenerii UE.

Așteptările sunt, totuși, limitate pentru moment: cel mai probabil, vor obține noi asigurări de sprijin împotriva unei posibile invazii rusești.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia summitului de la Bruxelles pentru a încerca să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei.

Scholz a accentuat faptul că Rusia riscă și mai multe sancțiuni impuse de UE dacă invadează Ucraina.

„Orice încălcare a integrității teritoriale (a Ucrainei) va atrage un preț aspru și vom vorbi toți ca unul, aici, cu partenerii noștri europeni și aliații transatlantici”, a spus Scholz la Berlin, înainte de a participa la primul său summit în calitate de cancelar.

Scholz a adăugat, însă, că se dorește în continuare un „dialog constructiv” cu Rusia. Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a spus marți că le-a transmis rușilor că este alegerea moldovenilor să se alăture Uniunii Europene.

Summitul Parteneriatului Estic are loc în același timp în care mai mult de 100.000 de soldați ruși s-au strâns la granița cu Ucraina

Ministrul de Externe al Rusiei a îndemnat Occidentul și Ucraina printr-un mesaj pe Twitter să implementeze acordurile din 2014 și 2015, care cuprindeau schimburi de prizonieri, ajutoare materiale și retragerea trupelor de pe linia frontului.

Ucraina este, în acest moment, principalul subiect de dispută dintre Rusia și Occident. SUA spune că Rusia a adunat mai bine de 100.000 de trupe la granița cu Ucraina, care ar putea fi pregătiți să invadeze. Moscova spune că acțiunile sunt exclusiv defensive.

Summitul „Parteneriatul Estic” de la Bruxelles, care ține doar o zi, subliniază succesul parțial pe care UE l-a obținut în relația sa cu grupul celor șase republici ex-sovietice invitate. Rusia consideră că toate cele șase se află în curtea sa, acolo unde are cele mai mari interese de securitate.

Din cele șase țări, Georgia, Moldova și Ucraina au dispute teritoriale cu Moscova. Liderii Armeniei și Azerbaijanului participă și ei la summit, însă nu caută să devină membri UE. Belarusul lui Alexander Lukashenko, care a fost lovit de sancțiuni din cauza abuzurilor legate de drepturile omului, a refuzat să participe.

„Obiectivul nostru este aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Zelenski după întâlnirea cu președintele summitului european, Charles Michel. În documente obținute de Reuters, se arată că la finalul evenimentului, UE „va recunoaște aspriațiile europene” ale celor cinci state care participă la summit.

Fiica lui Alexei Navalni: Rusia va fi cândva parte din Uniunea Europeană

În cadrul inițiativei Parteneriatului Estic, UE oferă bani, asistență tehnică și comerț liber, dar nu și aderare. Dar, a face parte din UE rămâne un obiectiv atât de atractiv încât, potrivit fiicei lui Alexei Navalni – unul dintre cei mai vehemenți critici ai Kremlinului, care rămâne în închisoare – chiar și Rusia o să devină la un moment dat membru UE.

„Rusia este parte din Europa și ne străduim să devenim parte din UE”, a declarat Daria Navalnaia la Strasbourg, unde a acceptat în numele tatălui ei, din partea Parlamentului European, premiul Sakharov pentru apărarea drepturilor omului.

Într-o declarație rostită în sediul NATO, prim-ministrul georgian a îndemnat Occidentul să permită țării sale să adere la alianța nord-atlantică, un obiectiv dorit și de Ucraina.

„Fiecare stat are dreptul suveran de a-și alege propria politică externă”, le-a spus liderul georgian reporterilor, făcând referire la eforturile Rusiei de a sabota intențiile occidentale ale țărilor din sfera sa de influență.

#Aderarea la UE #Georgia #Moldova. Ucraina #Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.