Liderii Ucrainei, Georgiei și Moldovei au făcut lobby la Uniunea Europeană, în cadrul summitului „Parteneriatului Estic”, pentru a li se permite să înceapă negocierile de a adera la UE, scrie Digi24.ro cu referire la Reuters.

Potrivit sursei, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, înaintea participării la summit, că va milita pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și ca va cere ca UE să se implice mai mult, mai intens și mai des în rezolvarea conflictelor care îi afectează pe partenerii UE.

Așteptările sunt, totuși, limitate pentru moment: cel mai probabil, vor obține noi asigurări de sprijin împotriva unei posibile invazii rusești.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia summitului de la Bruxelles pentru a încerca să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei.

Scholz a accentuat faptul că Rusia riscă și mai multe sancțiuni impuse de UE dacă invadează Ucraina.

„Orice încălcare a integrității teritoriale (a Ucrainei) va atrage un preț aspru și vom vorbi toți ca unul, aici, cu partenerii noștri europeni și aliații transatlantici”, a spus Scholz la Berlin, înainte de a participa la primul său summit în calitate de cancelar.

Scholz a adăugat, însă, că se dorește în continuare un „dialog constructiv” cu Rusia. Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a spus marți că le-a transmis rușilor că este alegerea moldovenilor să se alăture Uniunii Europene.

Summitul Parteneriatului Estic are loc în același timp în care mai mult de 100.000 de soldați ruși s-au strâns la granița cu Ucraina

Ministrul de Externe al Rusiei a îndemnat Occidentul și Ucraina printr-un mesaj pe Twitter să implementeze acordurile din 2014 și 2015, care cuprindeau schimburi de prizonieri, ajutoare materiale și retragerea trupelor de pe linia frontului.

Ucraina este, în acest moment, principalul subiect de dispută dintre Rusia și Occident. SUA spune că Rusia a adunat mai bine de 100.000 de trupe la granița cu Ucraina, care ar putea fi pregătiți să invadeze. Moscova spune că acțiunile sunt exclusiv defensive.

Summitul „Parteneriatul Estic” de la Bruxelles, care ține doar o zi, subliniază succesul parțial pe care UE l-a obținut în relația sa cu grupul celor șase republici ex-sovietice invitate. Rusia consideră că toate cele șase se află în curtea sa, acolo unde are cele mai mari interese de securitate.

Din cele șase țări, Georgia, Moldova și Ucraina au dispute teritoriale cu Moscova. Liderii Armeniei și Azerbaijanului participă și ei la summit, însă nu caută să devină membri UE. Belarusul lui Alexander Lukashenko, care a fost lovit de sancțiuni din cauza abuzurilor legate de drepturile omului, a refuzat să participe.

„Obiectivul nostru este aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Zelenski după întâlnirea cu președintele summitului european, Charles Michel. În documente obținute de Reuters, se arată că la finalul evenimentului, UE „va recunoaște aspriațiile europene” ale celor cinci state care participă la summit.

Fiica lui Alexei Navalni: Rusia va fi cândva parte din Uniunea Europeană

În cadrul inițiativei Parteneriatului Estic, UE oferă bani, asistență tehnică și comerț liber, dar nu și aderare. Dar, a face parte din UE rămâne un obiectiv atât de atractiv încât, potrivit fiicei lui Alexei Navalni – unul dintre cei mai vehemenți critici ai Kremlinului, care rămâne în închisoare – chiar și Rusia o să devină la un moment dat membru UE.

„Rusia este parte din Europa și ne străduim să devenim parte din UE”, a declarat Daria Navalnaia la Strasbourg, unde a acceptat în numele tatălui ei, din partea Parlamentului European, premiul Sakharov pentru apărarea drepturilor omului.

Într-o declarație rostită în sediul NATO, prim-ministrul georgian a îndemnat Occidentul să permită țării sale să adere la alianța nord-atlantică, un obiectiv dorit și de Ucraina.

„Fiecare stat are dreptul suveran de a-și alege propria politică externă”, le-a spus liderul georgian reporterilor, făcând referire la eforturile Rusiei de a sabota intențiile occidentale ale țărilor din sfera sa de influență.

#Aderarea la UE #Georgia #Moldova. Ucraina #Republica Moldova

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.