Republica Moldova va beneficia de expertiză franceză pentru dezvoltarea sectorului agricol și pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În acest sens, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Andrian Digolean, a avut o întrevedere cu Ambasadoarea Franței în Republica Moldova, E. S. Doamna Dominique Waag.

„Expertul va avea două misiuni. Pe de o parte, va oferi asistență instituțională în procesul de negociere a Capitolului 11, prin consiliere referitoare la strategia de negociere, implementarea reformelor și monitorizarea aplicării acestora. Pe de altă parte, va sprijini eforturile Republicii Moldova de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul european în sectorul vitivinicol”, transmite MAIA.

Oficialii au discutat și despre posibilitatea deschiderii unei fabrici de procesare în sectorul vitivinicol, care ar putea contribui la sporirea valorii adăugate a producției locale și la diversificarea piețelor de desfacere pentru vinurile moldovenești. Această perspectivă se înscrie în strategia mai amplă de tranziție către o economie circulară, necesară Republicii Moldova în contextul provocărilor economice și ecologice actuale. O fabrică modernă de procesare vitivinicolă ar putea servi drept exemplu concret al aplicării principiilor economiei circulare, prin:

reducerea deșeurilor și protejarea mediului, prin valorificarea subproduselor viticole;
creșterea eficienței resurselor, prin tehnologii sustenabile și reutilizarea materialelor;
crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în zonele rurale;
atragerea investițiilor străine, prin proiecte inovative și competitive pe plan internațional.

Trecerea la economia circulară nu este doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică, în care fermierii și companiile moldovenești pot juca un rol esențial prin proiecte de procesare și modernizare a agriculturii. În cadrul întrevederii, a fost discutată tema reabilitării sistemelor de irigații care va fi realizată cu sprijinul Agenției Franceze pentru Dezvoltare (AFD). În acest sens, MAIA a propus pentru examinare două proiecte importante: reabilitarea SCI „Criulenii de Sus”, care deservește o suprafață de 1.794 hectare, și reabilitarea SCI „Călinești”, cu o arie de deservire de 1.276 hectare.

Costul total estimativ al acestor proiecte, conform studiului de fezabilitate realizat, se ridică la 44,2 milioane de euro. Până în prezent, studiul de fezabilitate a fost finalizat, iar următorul pas va fi demararea negocierilor pentru încheierea acordului de împrumut. În paralel, s-au desfășurat mai multe ședințe tehnice privind diferitele componente ale proiectului, elaborarea manualului operațional de implementare, organizarea unității responsabile și alte aspecte tehnice esențiale pentru buna desfășurare a lucrărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Această inițiativă face parte din planul ambițios al ministerului de a dezvolta sisteme moderne de irigații în Republica Moldova, aspect considerat important în contextul accelerării schimbărilor climatice și al impactului acestora asupra agriculturii.

În context, amintim că Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) are un mandat de intervenție în Republica Moldova pentru susținerea proiectelor de dezvoltare, iar sectoarele prioritare de cooperare cu țara noastră sunt: reîmpădurirea și irigarea, modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, interconexiunile energetice și eficiența energetică în clădiri. Spre finalul întrevederii, părțile au reiterat disponibilitatea de a consolida cooperarea bilaterală, subliniind importanța parteneriatului strategic dintre Republica Moldova și Franța în domeniul agricol și al integrării europene”, transmite Ministerul Agriculturii.

#dezvoltare #expertiza franceza #Moldova #sector agricol

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.