Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal complet pentru criptomonede, care va permite deținerea, tranzacționarea și conversia acestora, dar va introduce și reguli stricte de control fiscal și de prevenire a spălării banilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, relatează Bani.md.

Potrivit ministrului, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor este în curs de elaborare și este realizat cu participarea mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Inițiativa face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.

„Nu poți doar să interzici. Avem datoria să reglementăm și să clarificăm. Este dreptul cetățenilor să dețină aceste valute. În acest an vom avea această legislație”, a declarat Gavriliță.

Noua lege va stabili cine are dreptul să efectueze tranzacții, cine poate converti criptomonedele în lei moldovenești sau valută străină și care vor fi entitățile autorizate să activeze pe această piață. Reglementarea va fi aliniată la directivele europene, cu repere preluate din România și alte state membre ale UE.

În același timp, criptomonedele nu vor putea fi utilizate ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Nu vei putea face plăți cu ele, așa cum nu poți plăti nici în euro sau dolari. Moneda națională rămâne leul, dar va fi legal să le deții, să le tranzacționezi și să le convertești”, a explicat ministrul.

Un element-cheie al reglementării îl va constitui regimul fiscal. Simplă deținere a criptomonedelor nu va fi impozitată, însă profitul obținut din tranzacții va fi taxat.

„Dacă ești rezident fiscal în Republica Moldova și obții venit din tranzacții cu cripto, trebuie să plătești impozit de 12%, la fel ca din orice altă activitate care generează venit”, a precizat Gavriliță.

Ministrul a avertizat totodată că statul tratează criptomonedele ca un domeniu speculativ, nu ca investiții clasice.

„Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când vorbim de cripto. Este mai degrabă un domeniu speculativ. Nu înseamnă că nu se pot face bani, dar nu aș recomanda cuiva să le privească drept investiții sigure”, a spus el.

Reglementarea vine și în contextul unor riscuri legate de securitate și spălarea banilor. Potrivit ministrului, într-un dosar recent de trădare de patrie au fost vizate tranzacții crypto de sume mari, ceea ce a evidențiat vulnerabilitatea domeniului în lipsa unui cadru legal clar.

„Trebuie să găsim soluția de mijloc: să legalizăm domeniul, dar să prevenim utilizarea criptomonedelor pentru finanțare ilegală și spălare de bani”, a subliniat Gavriliță.

Proiectul de lege urmează să fie făcut public în perioada următoare și supus consultărilor publice, după care va fi transmis Parlamentului. Autoritățile susțin că noul cadru legal va aduce claritate, protecție pentru cetățeni și control pentru stat, fără a bloca dezvoltarea pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criptomonede #Moldova

După două scumpiri într-o lună, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că gazele din Republica Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa și califică drept „falsă” informația care circulă în spațiul public în acest sens. Declarația vine în condițiile în care, de la 1 octombrie, consumatorii casnici achită 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, scrie bani.md.

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”, a declarat Dorin Junghietu, precizând că o comparație corectă trebuie să țină cont de aceeași perioadă, aceeași categorie de consumatori și aceeași metodologie.

Ministrul invocă cele mai recente date comparative Eurostat, aferente semestrului II al anului 2025. Potrivit acestora, prețul pentru consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, cu toate taxele incluse, comparativ cu o medie de 12,28 eurocenți/kWh în Uniunea Europeană.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, susține Junghietu.

Potrivit ministrului, dintre cele 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova ocupă poziția 17, iar în 13 state prețurile sunt mai mari. Printre acestea se numără Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

Junghietu afirmă că autoritățile nu ignoră impactul facturilor asupra populației, dar insistă că discuțiile despre poziția Moldovei în raport cu alte state trebuie bazate pe date comparabile.

„Pentru cetățeni, prețul gazelor este și rămâne un subiect important. Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat ministrul Energiei.

El a precizat că pe pagina Ministerului Energiei a fost publicat și un comparator al prețurilor la gaze pentru gospodării, unde cetățenii pot verifica datele și compara prețurile din diferite țări.

Amintim că, de la 1 septembrie, prețul gazelor a urcat de la 14,42 la 20,30 lei/m³, iar de la 1 octombrie a fost majorat din nou, până la 26,14 lei/m³. Astfel, în doar două luni, tariful achitat de consumatori a crescut cu aproximativ 81%, comparativ cu nivelul de la sfârșitul lunii august.