Contraceptivele sunt o sperietoare pentru majoritatea cuplurilor din Republica Moldova. Miturile și părerea comunității sunt principalele surse de documentare, iar contactul sexual întrerupt este cea mai utilizată metodă de a preveni sarcinile nedorite. Unele femei folosesc spălături interne și consideră că igiena organelor genitale imediat după contactul sexual poate preveni sarcina, iar altele au auzit că biluțele de unt, introducerea în vagin a feliilor de lămâie sau a cățeilor de usturoi le poate ajuta.

Moldovenii se tem să abordeze cu medicii subiectul, teama fiind că nu li se va păstra confidențialitatea sau că vor fi judecați. Aceleași motive îi fac să nu procure contraceptive.

Datele se regăsesc în studiul calitativ „Factorii care influențează utilizarea metodelor de contracepție în rândul grupurilor vulnerabile din Republica Moldova” realizat de CBS-Research și Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, notează sanatateinfo.md. Participanții la studiu au spus că sunt reticenți față de metodele de contracepție care conțin hormoni, chiar dacă apelează foarte des la „pastila de a doua zi” – un preparat care conține aceste substanțe.

Concluziile studiului au la bază mai mute focus grupuri și interviuri cu populația din grupurile vulnerabile, precum și discuții cu medici de familie, medici obstetricieni-ginecologi și specialiști ai Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova, 12 grupuri vulnerabile beneficiază de contraceptive moderne, oferite gratuit de către medicii de familie în cadrul unui program de stat. Printre aceste categorii se numără adolescenții și tinerii cu vârsta de până la 24 de ani, persoanele cu venituri mici sau fără venituri, femei din diferite grupuri de risc, persoanele HIV pozitive sau cele cu risc sporit de infectare cu HIV, persoanele cu dizabilități sau cele cu probleme de sănătate mintală.

Statul alocă anual aproximativ trei milioane de lei pentru asigurarea grupurilor vulnerabile cu șapte metode de contracepție printre care pastilele contraceptive, contraceptive injectabile, dispozitive intrauterine, prezervative și implanturi hormonale. Majoritatea dintre acestea, însă, nu sunt utilizate. Fiecare a cincea femeie cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani nu folosește nicio metodă de contracepție, dar afirmă că dorește să amâne o sarcină următoare sau că în general nu mai vrea să nască.

Experții sugerează că pentru a schimba situația este nevoie de fortificarea sistemului de sănătate, instruirea medicilor de familie și a echipelor acestora. De asemenea, se propune extinderea sesiunilor de informare la nivelul comunităților, începând de la instituții de educație și până la universități, discuțiile urmând să includă toate grupurile sociale, pentru a încuraja comunicarea deschisă la subiect în familie și comunitate.

Mai multe detalii despre studiu pot fi găsite AICI.

#contraceptive #lamaie #medici #moldoveni #ustoroi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.