Contraceptivele sunt o sperietoare pentru majoritatea cuplurilor din Republica Moldova. Miturile și părerea comunității sunt principalele surse de documentare, iar contactul sexual întrerupt este cea mai utilizată metodă de a preveni sarcinile nedorite. Unele femei folosesc spălături interne și consideră că igiena organelor genitale imediat după contactul sexual poate preveni sarcina, iar altele au auzit că biluțele de unt, introducerea în vagin a feliilor de lămâie sau a cățeilor de usturoi le poate ajuta.

Moldovenii se tem să abordeze cu medicii subiectul, teama fiind că nu li se va păstra confidențialitatea sau că vor fi judecați. Aceleași motive îi fac să nu procure contraceptive.

Datele se regăsesc în studiul calitativ „Factorii care influențează utilizarea metodelor de contracepție în rândul grupurilor vulnerabile din Republica Moldova” realizat de CBS-Research și Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, notează sanatateinfo.md. Participanții la studiu au spus că sunt reticenți față de metodele de contracepție care conțin hormoni, chiar dacă apelează foarte des la „pastila de a doua zi” – un preparat care conține aceste substanțe.

Concluziile studiului au la bază mai mute focus grupuri și interviuri cu populația din grupurile vulnerabile, precum și discuții cu medici de familie, medici obstetricieni-ginecologi și specialiști ai Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova, 12 grupuri vulnerabile beneficiază de contraceptive moderne, oferite gratuit de către medicii de familie în cadrul unui program de stat. Printre aceste categorii se numără adolescenții și tinerii cu vârsta de până la 24 de ani, persoanele cu venituri mici sau fără venituri, femei din diferite grupuri de risc, persoanele HIV pozitive sau cele cu risc sporit de infectare cu HIV, persoanele cu dizabilități sau cele cu probleme de sănătate mintală.

Statul alocă anual aproximativ trei milioane de lei pentru asigurarea grupurilor vulnerabile cu șapte metode de contracepție printre care pastilele contraceptive, contraceptive injectabile, dispozitive intrauterine, prezervative și implanturi hormonale. Majoritatea dintre acestea, însă, nu sunt utilizate. Fiecare a cincea femeie cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani nu folosește nicio metodă de contracepție, dar afirmă că dorește să amâne o sarcină următoare sau că în general nu mai vrea să nască.

Experții sugerează că pentru a schimba situația este nevoie de fortificarea sistemului de sănătate, instruirea medicilor de familie și a echipelor acestora. De asemenea, se propune extinderea sesiunilor de informare la nivelul comunităților, începând de la instituții de educație și până la universități, discuțiile urmând să includă toate grupurile sociale, pentru a încuraja comunicarea deschisă la subiect în familie și comunitate.

Mai multe detalii despre studiu pot fi găsite AICI.

#contraceptive #lamaie #medici #moldoveni #ustoroi

Doar aproximativ 20 dintre cele 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în activitate, înregistrează profit. Declarația a fost făcută de șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, care susține că această situație reflectă problemele acumulate de-a lungul anilor în gestionarea patrimoniului public, transmite IPN.

Potrivit șefului APP, statul gestionează în total 168 de entități, însă mai puțin de jumătate sunt active. Restul se află în proces de lichidare sau insolvabilitate ori sunt inactive.

„Avem în total 168 de întreprinderi, dintre care 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat sunt active. Restul sunt în proces de lichidare, de insolvabilitate sau sunt inactive. Profit din cele 76 de întreprinderi aduc aproximativ 20. Este foarte puțin. Acest lucru este rezultatul a zeci de ani de ineficiență”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Realitatea TV.

Oficialul a vorbit și despre remunerarea membrilor consiliilor de administrație, care primesc o indemnizație lunară de 6 300 de lei, la care se pot adăuga plăți suplimentare în funcție de rezultatele financiare ale întreprinderilor.

„Acolo unde întreprinderile au înregistrat un profit mare, membrii Consiliului pot primi remunerații suplimentare. În unele entități, într-adevăr, au fost remunerații care au depășit limitele bunului-simț. Nu vom admite acest lucru în continuare”, a explicat Ion Dodon.