73 de persoane au ajuns, pe parcursul lunii ianuarie, la spital, după ce au suferit în urma expunerii îndelungate la temperaturile joase, potrivit datelor prezentate de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). Din numărul total, cei mai mulți au fost bărbați.

„49 persoane au fost diagnosticate cu hipotermie generalizată de gradul I-II, iar 24 au suferit degerături de diferite grade. Pacienții au vârstele cuprinse între 18 și 91 de ani. Din numărul total de persoane cu hipotermii și degerături, care au solicitat intervenția ambulanței, 58 sunt bărbați, iar 15 femei”, anunță autoritățile din sănătate.

În acest sens, CNAMUP recomandă cetățenilor:

să poarte îmbrăcăminte și încălțăminte adecvată timpului de iarnă;
să fie limitată cât mai mult posibil perioada de expunere la frig;
să evite consumul de băuturi alcoolice care favorizează pierderea de căldură din organism;
fiți mai receptivi față de vecinii și persoanele în etate, lăsați fără supravegherea şi ajutorul din partea celor apropiați.

În cazul situațiilor de risc sporit pentru viață, moldovenii sunt îndemnați să apeleze la 112!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAMUP #degeraturi #temperaturi joase

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.