Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău a înregistrat în luna septembrie 2026 un trafic de 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul călătorilor a fost cu 115.927 mai mare decât în septembrie 2025, iar rezultatele au depășit semnificativ prognozele administrației aeroportuare, transmite bani.md

Potrivit datelor prezentate de aeroport, traficul efectiv a depășit estimările cu 113.886 de pasageri, ceea ce înseamnă că prognoza lunară a fost realizată în proporție de 117,6%. Comparativ cu septembrie anul trecut, numărul pasagerilor la plecare a crescut cu 17,1%, iar cel al pasagerilor la sosire cu 18,9%.

Antalya a fost de departe cea mai populară destinație, concentrând 15,7% din traficul total de pasageri. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu o cotă de 8,6%, urmat de Tel Aviv, cu 4,2%, Londra, cu 4,1%, și Sharm el Sheikh, cu 3,3%.

În clasamentul destinațiilor solicitate se mai regăsesc Heraklion, cu 3,2%, Paris, cu 2,9%, București, cu 2,8%, Milano, cu 2,4%, precum și Dublin, Varșovia și Barcelona, fiecare cu o pondere de 2,3%.

Datele arată că destinațiile turistice au continuat să joace un rol important în traficul aeroportuar. Antalya, Sharm el Sheikh și Heraklion au concentrat împreună 22,2% din numărul total al pasagerilor, ceea ce înseamnă că mai mult de unul din cinci călători a utilizat una dintre aceste trei rute.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute au fost înregistrate pe ruta Tel Aviv, cu 8.931 de pasageri suplimentari, urmată de Istanbul, cu 7.441, Erevan, cu 6.765, Paris, cu 6.186, și Atena, cu 5.890 de pasageri în plus față de perioada comparabilă.

O contribuție la majorarea traficului au avut-o și destinațiile noi, care au atras în total 26.635 de pasageri, echivalentul a aproximativ 3,5% din traficul lunar. Printre cele mai solicitate rute noi s-au numărat Bratislava, Batumi, Sofia, Corfu, Rimini și Rodos.

Creșterea numărului de călători a fost însoțită și de intensificarea activității operaționale. În septembrie, pe aeroport au fost înregistrate 4.936 de mișcări ale aeronavelor, cu 5,1% mai multe decât în aceeași lună din 2025.

În același timp, volumul mărfurilor transportate pe cale aeriană a ajuns la 311,8 tone, în creștere cu 23,1% față de septembrie anul trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #Antalya #pasageri

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china