Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care consumul de ceai a fost predominant într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești per persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41, scrie BANI.MD.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Totodată, Veaceslav Ioniță explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat, potrivit sursei citate.

#cafea #consum #depasire #moldoveni

Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord urmează să se întâlnească luni, 14 septembrie, la Cardiff, pentru a discuta despre un nou demers în favoarea schimbării constituționale și a unei mai mari autodeterminări pentru cele trei națiuni, relatează antena3.ro.

Summitul fără precedent îi va reuni pe prim-ministrul Scoției, John Swinney, pe prim-ministrul Țării Galilor, Rhun ap Iowerth, și pe prim-ministrul Irlandei de Nord, Michelle O’Neill.

Liderii sunt așteptați să semneze o declarație comună prin care să afirme dreptul națiunilor lor de a-și determina viitorul constituțional, inclusiv posibilitatea organizării unor referendumuri pentru independență.

Lor li se va alătura și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Fein și lidera opoziției din Republica Irlanda.

Întâlnirea va avea loc la hotelul St David’s, cu vedere spre Golful Cardiff, unde liderii sunt așteptați să discute despre cooperarea în domeniul economiei, energiei, Europei, relațiilor internaționale și autodeterminării.

Potrivit The Telegraph, întâlnirea are loc în contextul în care partidele pro-independență conduc în prezent guvernele din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord.

În Scoția, Partidul Național Scoțian (SNP) rămâne principala forță politică, în timp ce Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Seneddul galez în urma alegerilor din mai.

În Irlanda de Nord, Sinn Fein a câștigat alegerile pentru Stormont din 2022, iar Michelle O’Neill a devenit în cele din urmă prim-ministru în 2024, după un blocaj politic și retragerea Partidului Democrat Unionist.

Aceste evoluții au consolidat apelurile liderilor naționaliști și pro-independență pentru o reformă constituțională majoră a Regatului Unit.

Swinney a declarat că situația politică reprezintă un indiciu clar că actualul aranjament dintre Westminster și națiunile cu autonomie transferată devine nesustenabil.

„Pentru prima dată, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri pro-independență. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil – și că Westminster trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney.

El a adăugat: „Impulsul pentru o schimbare constituțională serioasă este de necontestat. Andy Burnham trebuie să se confrunte acum cu ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit.”

Domeniile în care cele trei partide vor coopera

Acordul planificat este de așteptat să angajeze cele trei partide să coopereze în patru domenii generale: economie, energie, Europa și cooperare internațională și autodeterminare.

De asemenea, partidele sunt așteptate să susțină relații mai strânse cu Uniunea Europeană, Scoția și Țara Galilor putând solicita aderarea ca state independente, iar Irlanda de Nord urmând să adere la UE ca parte a unei Irlande unite.

Întâlnirea are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că i-ar plăcea „să vadă o Irlandă unită”.

În timpul unei vizite la Dublin, sâmbătă, Trump ar fi descris eventuala aderare a Irlandei de Nord la Republica Irlanda drept „un lucru grozav” și s-ar fi întrebat cum ar putea o asemenea evoluție să fie negativă.

Problema independenței Scoției a revenit, de asemenea, în dezbaterea politică după ce Andy Burnham a indicat că un alt referendum pentru independență ar putea fi luat în considerare dacă ar exista un „consens clar” în favoarea acestuia.

Swinney a criticat poziția lui Burnham, susținând că aceste comentarii ar putea deschide calea pentru relansarea campaniei pentru independență.

Cu toate acestea, Burnham a insistat ulterior că un nou referendum privind independența Scoției rămâne exclus înainte de următoarele alegeri generale din Regatul Unit.

Într-o scrisoare adresată lui Swinney joi, Burnham a declarat că nu există un consens în favoarea unui referendum pentru independență în Scoția și nici dovezi clare că majoritatea oamenilor din Irlanda de Nord ar dori în prezent să părăsească Regatul Unit.

„Manifestul din 2024 în baza căruia Partidul Laburist și-a asigurat majoritatea parlamentară era lipsit de echivoc: «Partidul Laburist nu susține independența sau un alt referendum»”, a scris Burnham.

El a adăugat că independența și un alt referendum erau „excluse”, deoarece ar distrage atenția de la obiectivul guvernului privind creșterea economică și costul vieții.

Țara galilor cere un control sporit asupra finanțelor

Dezbaterea constituțională este alimentată și de solicitările Țării Galilor pentru un control mai mare asupra finanțelor sale și asupra altor domenii ale guvernării.

Plaid Cymru este așteptat să folosească întâlnirea de luni pentru a cere competențe sporite în ceea ce privește impozitarea și cheltuielile publice, precum și un control mai mare asupra unor domenii precum poliția și finanțarea transportului feroviar.

Partidul solicită, de asemenea, ca veniturile din Crown Estate, inclusiv cele provenite din fundul mării utilizat pentru parcurile eoliene offshore, să fie transferate către Țara Galilor în loc să fie plătite Trezoreriei Regatului Unit.

O sursă din Plaid Cymru a declarat că cele trei partide au „argumente solide pentru o cooperare politică practică” în domeniile energiei, economiei, Europei și în chestiuni constituționale mai largi.

„Partidele noastre au multe de câștigat lucrând împreună, ca parteneri și ca egali, acolo unde avem interese comune și unde cooperarea poate îmbunătăți viețile oamenilor pe care îi reprezentăm”, a declarat sursa.

Sinn Fein este așteptat să folosească summitul pentru a-și promova campania pentru reunificarea Irlandei.

O sursă din partid a declarat că liderii vor discuta despre modul în care fiecare națiune își poate determina viitorul prin mijloace democratice.

„Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, a declarat sursa.

„Unitatea Irlandei nu este o aspirație îndepărtată. Munca pentru construirea noii Irlande trebuie să înceapă acum.”

Cooperarea propusă între cele trei națiuni cu autonomie transferată are loc în contextul în care tensiunile privind viitorul Regatului Unit continuă să crească, partidele naționaliste cerând o autonomie mai mare și, în cele din urmă, dreptul de a decide dacă țările lor rămân parte a Uniunii.