Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, transmite BANI.MD.

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #export #fasole #import

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.