Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, transmite BANI.MD.

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #export #fasole #import

Tariful la energia electrică ar putea crește, însă majorarea nu va ajunge la 30%, a declarat Vasile Tofan, explicând că scumpirea solicitată de Energocom vizează doar o parte din energia cumpărată de furnizorii Premier Energy și FEE Nord. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu cu jurnalistul Nicolae Chicu.

Potrivit lui Tofan, Energocom este unul dintre furnizorii de energie electrică pentru cele două companii care livrează curent consumatorilor din Republica Moldova. Premier Energy deservește centrul și sudul țării, inclusiv municipiul Chișinău, iar FEE Nord – regiunea de nord.

Tofan a explicat că ponderea energiei furnizate de Energocom în totalul livrărilor celor două companii variază în funcție de sezon. Vara, aceasta reprezintă aproximativ 15%, iar iarna poate ajunge la circa 35%. O mare parte din această energie provine de la centralele electrice de termoficare, inclusiv CET Nord și Termoelectrica, unde producția este influențată de prețul gazelor naturale.

„Nu e 100%”, a subliniat Tofan, referindu-se la ponderea energiei pentru care Energocom a solicitat majorarea tarifului. El a precizat că această componentă reprezintă doar o parte din prețul final achitat de consumatori.

În acest context, Tofan a declarat că nu poate anticipa exact cât ar putea crește tariful final, dar a respins estimările potrivit cărora energia electrică s-ar putea scumpi cu 30%.

„Probabil vom avea careva creșteri la energia finală, dar nu 30%”, a afirmat acesta.

Tofan a mai atras atenția asupra informațiilor neverificate care circulă pe rețelele sociale și a recunoscut că autoritățile trebuie să comunice mai clar despre evoluția tarifelor și motivele eventualelor scumpiri.

Totodată, el a spus că ultimele 90 de zile au fost marcate de numeroase situații de criză, care i-au ocupat mult timp, în detrimentul reformelor și al atragerii investițiilor.