Transferurile de bani trimise de moldoveni din străinătate au continuat să aibă un rol important în economia Republicii Moldova în anul 2025. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în perioada ianuarie-decembrie 2025, intrările totale de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice a constituit aproximativ 1,66 miliarde de dolari, în creștere cu 3% față de anul precedent.

Cea mai mare valoare a transferurilor a fost înregistrată în luna decembrie 2025, când intrările au ajuns la 173,77 milioane de dolari, urmată de luna iulie, cu 153,37 milioane de dolari și octombrie, cu 152,08 milioane de dolari, scrie BANI.MD. La polul opus, cele mai reduse volume au fost consemnate în ianuarie (108,73 milioane de dolari) și februarie (115,20 milioane de dolari).

Din totalul transferurilor de anul trecut, peste 1,03 miliarde de dolari au fost efectuate prin intermediul Sistemelor de Transfer Internațional de Bani (STIB). Și în acest caz, luna decembrie a fost lider, cu 90,79 milioane de dolari, urmată de lunile iulie (95,59 milioane) și iunie (91,89 milioane).

Structura valutară a transferurilor arată o dominare clară a monedei euro, care a reprezentat, pe parcursul anului, între 80% și 84% din totalul intrărilor lunare. Potrivit sursei citate, ponderea transferurilor în dolari SUA a variat între 15% și 20%, în timp ce transferurile în ruble rusești (RUB) au fost practic inexistente, cu o pondere de 0% în toate lunile anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele statistice relevă că numărul moldovenilor care muncesc în străinătate se ridică la un milion.

#transfer #bani #moldoveni

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali