UE definește băutul intens ca ingerarea echivalentului a cel puțin 60 de grame de etanol pur (echivalând cu aproximativ șase băuturi standard) într-o singură repriză. Potrivit unei statistici OMS, preluate de Euronews Italia, Republica Moldova este una dintre fruntașele din Europa, transmite Bani.md.

Studiul arată că aproape unul din cinci europeni (19%) a avut în 2019 episoade de băut intens, cel puțin o dată pe lună. În acel an, primele 10 țări europene cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor au fost: Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7). ), Bulgaria (12,5), Luxemburg (12,4) și România (12,3).

Cea mai mai mare proporție a adulților care participă la astfel de episoade măcar o dată pe lună se regăsește în Danemarca (38%), urmată de România (35%), Luxembourg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curios este faptul că țările în care o parte semnificativă a populației bea zilnic, cum ar fi Spania și Italia, se situează la coada clasamentului băutului intens, cu 6%, respectiv 4%.

Statistica OMS arată că nouă dintre cele zece țări din lume în care se bea cel mai mult, sunt din UE. Totuși, există diferențe mari de la țară la țară.

Consumul total de alcool per capita a scăzut cu 2,5 litri (21%) în 2000-2019 în „Regiunea Europeană a OMS”, care cuprinde o zonă geografică vastă cu 53 de țări, inclusiv Rusia și foste state sovietice precum Moldova.

#alcool #consum #Europa #Republica Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.