Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi și mâine, 19-20 aprilie, Paștele Blajinilor. La o săptămână după Înviere, moldovenii își pomenesc răposații. Aceștia își vizitează mormintele celor apropiați, le aduc în ordine, preoții oficiază slujbe de pomenire, după care rudele dau de pomană de sufletul morților.
În unele regiuni, Paştele Blajinilor este marcat în prima duminică după Paşte, în alte localităţi – luni.
Semnificația principală a acestei zile este una spirituală. Este considerată „Paștele morților”, moment în care credincioșii își amintesc de rudele și apropiații decedați, merg la cimitir, aprind lumânări și dau de pomană. Prin aceste gesturi, se păstrează legătura simbolică cu cei plecați și se consideră că sufletele acestora sunt ajutate.
Preoții oficiază slujbe la morminte, iar familiile se roagă pentru sufletele celor plecați. După slujbă, bucatele sunt sfințite și împărțite. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este împărțirea de alimente. Oamenii dau de pomană ouă roșii, cozonac, pască sau vin. În multe locuri, familiile întind mese chiar în cimitir sau în apropierea bisericii, ca un mod simbolic de a petrece Paștele împreună cu cei plecați.
La Paștele Blajinilor, pomana este cea mai importantă fiind legată de credința că darurile ajung simbolic la sufletele celor plecați. Preoţii recomandă ca pomenele să fie oferite celor săraci. De regulă este vorba despre prosoape, broboade, ustensile de bucătărie, veselă, dulciuri şi copturi, care se oferă obligatoriu cu un colac şi o lumânare.
Se spune că în această zi sufletele morților se întorc printre cei vii și „gustă” din darurile oferite în numele lor. Din acest motiv, oamenii lasă firimituri sau picături de vin pe pământ.
În același timp, tradiția spune că nu trebuie să vorbești de rău pe cei morți, pentru că acest lucru poate aduce necazuri sau ghinion. În unele sate, se crede că blajinii sunt ființe blânde care se roagă pentru cei vii, iar oamenii trebuie să le arate respect prin liniște, rugăciune și pomeni.
