Circa 70% din moldoveni nu ar accepta să fie vecini cu reprezentanții LGBT+, iar 50% nu ar accepta în vecinătate persoane infectate cu HIV. La fel, jumătate din respondenți nu ar accepta în calitate de vecini persoane care au fost deținute. Cele trei grupuri sociale sunt în topul persoanelor discriminate în societatea moldovenească, arată o analiză a asociației obștești Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

„Aceste cifre ne vorbesc foarte clar despre nivelul discriminării și al prejudecăților în Republica Moldova, dar și despre faptul că încă suntem la o etapă foarte și foarte primară atunci când vorbim despre combaterea stereotipurilor și incluziunea persoanelor din grupurile minoritate”, a declarat într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Potrivit ei, chiar dacă există aceste atitudini discriminatorii, totuși se atestă anumite tendințe pozitive, cele mai semnificative fiind chiar în cazul celor trei grupuri care sunt cele mai marginalizate. „Lucrurile se îmbunătățesc, atitudinile populației și percepțiile se schimbă, respectiv avem speranța că în următorii ani vom avea o îmbunătățire constantă. În prezent, observăm o înrăutățire doar în cazul a două grupuri sociale – persoanele de etnie rusă și persoanele care nu cunosc limba de stat. Cel mai probabil situația respectivă se explică prin contextul conflictului regional, dar și prin faptul că, în virtutea acestor circumstanțe legate de securitate, de conflict, s-a întâmplat o dezbinare în interiorul societății”, a precizat Natalia Covrig.

Leo Zbancă, coordonator al Dezvoltării Organizaționale, Centrul de informații „Genderdoc-M”, a menționat că într-o societate ostilă, persoanele nu se simt în siguranță să-și dezvăluie orientarea sexuală, identitatea de gen – fapt care creează imaginea că nu există. „Vedem acum că sunt tot mai multe dezinformări legate de comunitatea LGBT și ele se propagă cel mai mult prin sursele media care vin din Rusia. Și noi știm foarte bine că Federația Rusă creează narative că dușmanul intern este comunitatea LGBT și aceste narative, din păcate, vin prin media și prin unii actori afiliați cu Rusia. Am vrea să reiterăm ca organizație că aici trebuie să fie pus accentul mai mult pe implementarea legilor. Noi avem o lege foarte bună contra discursului de ură și aceasta trebuie să lucreze”, a mai spus Leo Zbancă.

Irina Corobcenco, analistă în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură, Asociația Promo-LEX, a declarat că există un nou cadru legal cu privire la discursul de ură și instigarea la discriminare, inclusiv în perioadele electorale. Experții asociației au monitorizat situația și implementarea prevederilor, iar datele arată că discursul de ură este prezent constant în spațiul public și crește în intensitate în perioadele electorale. Monitorizarea a mai arătat că cel mai des discursul de ură este întâlnit pe rețelele de socializare. Bărbații mai des ca femeile utilizează discursul de ură, acesta fiind întâlnit frecvent în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35-50 de ani. Discursurile de ură generate de către persoane cu notorietate în spațiul public, cum sunt policitemii sau funcționarii de stat, au un impact mult mai mare, pentru că societatea pleacă urechea asupra a ceea ce aude fie în plenul Parlamentului, fie la conferințe de presă sau în cadrul întâlnirilor electorale, a remarcat Irina Corobcenco, accentuând responsabilitatea persoanelor publice față de modul în care se exprimă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#HIV #inchisoare #LGBT #moldoveni #vecini

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.