Circa 70% din moldoveni nu ar accepta să fie vecini cu reprezentanții LGBT+, iar 50% nu ar accepta în vecinătate persoane infectate cu HIV. La fel, jumătate din respondenți nu ar accepta în calitate de vecini persoane care au fost deținute. Cele trei grupuri sociale sunt în topul persoanelor discriminate în societatea moldovenească, arată o analiză a asociației obștești Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”.
„Aceste cifre ne vorbesc foarte clar despre nivelul discriminării și al prejudecăților în Republica Moldova, dar și despre faptul că încă suntem la o etapă foarte și foarte primară atunci când vorbim despre combaterea stereotipurilor și incluziunea persoanelor din grupurile minoritate”, a declarat într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Potrivit ei, chiar dacă există aceste atitudini discriminatorii, totuși se atestă anumite tendințe pozitive, cele mai semnificative fiind chiar în cazul celor trei grupuri care sunt cele mai marginalizate. „Lucrurile se îmbunătățesc, atitudinile populației și percepțiile se schimbă, respectiv avem speranța că în următorii ani vom avea o îmbunătățire constantă. În prezent, observăm o înrăutățire doar în cazul a două grupuri sociale – persoanele de etnie rusă și persoanele care nu cunosc limba de stat. Cel mai probabil situația respectivă se explică prin contextul conflictului regional, dar și prin faptul că, în virtutea acestor circumstanțe legate de securitate, de conflict, s-a întâmplat o dezbinare în interiorul societății”, a precizat Natalia Covrig.
Leo Zbancă, coordonator al Dezvoltării Organizaționale, Centrul de informații „Genderdoc-M”, a menționat că într-o societate ostilă, persoanele nu se simt în siguranță să-și dezvăluie orientarea sexuală, identitatea de gen – fapt care creează imaginea că nu există. „Vedem acum că sunt tot mai multe dezinformări legate de comunitatea LGBT și ele se propagă cel mai mult prin sursele media care vin din Rusia. Și noi știm foarte bine că Federația Rusă creează narative că dușmanul intern este comunitatea LGBT și aceste narative, din păcate, vin prin media și prin unii actori afiliați cu Rusia. Am vrea să reiterăm ca organizație că aici trebuie să fie pus accentul mai mult pe implementarea legilor. Noi avem o lege foarte bună contra discursului de ură și aceasta trebuie să lucreze”, a mai spus Leo Zbancă.
Irina Corobcenco, analistă în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură, Asociația Promo-LEX, a declarat că există un nou cadru legal cu privire la discursul de ură și instigarea la discriminare, inclusiv în perioadele electorale. Experții asociației au monitorizat situația și implementarea prevederilor, iar datele arată că discursul de ură este prezent constant în spațiul public și crește în intensitate în perioadele electorale. Monitorizarea a mai arătat că cel mai des discursul de ură este întâlnit pe rețelele de socializare. Bărbații mai des ca femeile utilizează discursul de ură, acesta fiind întâlnit frecvent în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35-50 de ani. Discursurile de ură generate de către persoane cu notorietate în spațiul public, cum sunt policitemii sau funcționarii de stat, au un impact mult mai mare, pentru că societatea pleacă urechea asupra a ceea ce aude fie în plenul Parlamentului, fie la conferințe de presă sau în cadrul întâlnirilor electorale, a remarcat Irina Corobcenco, accentuând responsabilitatea persoanelor publice față de modul în care se exprimă.
