Angajații din R. Moldova sunt salarizați de două ori mai prost decât cei din Bulgaria, statul din Uniunea Europeană (UE) cu cele mai mici salarii. Totodată, în comparație cu salariul achitat în Luxemburg, unde sunt înregistrate cele mai mari retribuții din UE, moldovenii sunt remunerați de zece ori mai puțin.

Potrivit postului public tv cu referire la oficiului statistic al Uniunii Europene – Eurostat – arată că salariul mediu achitat salariaților din Luxembourg în anul 2024 a fost de 6.914 euro lunar sau de aproape 83.000 de euro anual.

La coada clasamentului privind salariile din UE s-a situat Bulgaria, cu retribuții lunare de 1.283 de euro.

Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu din R. Moldova a fost, în anul 2024, de 13.990 de lei sau circa 682 de euro. În trimestrul al doilea din anul curent, salariul mediu lunar a urcat la 15.470 de lei, echivalentul a circa 788 de euro.

La nivelul UE, salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă a fost de 39.800 de euro în 2024, reflectând o creștere de 5.2% față de 37.800 de euro în 2023.

Printre țările UE cu cel mai mare salariu mediu anual ajustat cu normă întreagă se mai numără Danemarca – 5.966 de euro lunar sau 7.600 de euro anual, precum și Irlanda – 61.100 de euro în 2024.

Ultimele cinci state din clasament sunt România, cu un salariu mediu al angajaților cu normă întreagă de aproximativ 1.800 de euro pe lună, urmată de Slovacia – 1.690 de euro, Ungaria – 1.541 de euro, Grecia – 1.500 de euro și Bulgaria – 1.283 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

MMPS analizează propunerea Sindicatelor de a majora salariul minim în sectorul real al economiei

#Bulgaria #moldoveni #salarii

Campaniile de dezinformare reușesc să ajungă la un public larg și să influențeze o parte semnificativă dintre cei care sunt expuși acestor mesaje. Declarația aparține prorectorului pentru digitalizare din cadrul UTM, Dinu Țurcanu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Campaniile de dezinformare propagate în mediul online – cum le recunoaștem și cum ne protejăm”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui Țurcanu, rapoartele europene arată că astfel de campanii pot avea efect asupra a peste 50% dintre urmăritori.

Prorectorul a precizat că rețelele sociale au devenit una dintre principalele surse de informare pentru cetățeni, inclusiv pentru minori, ceea ce le transformă într-un spațiu important pentru promovarea și distribuirea rapidă a mesajelor.

„Tehnologiile se dezvoltă extrem de rapid și nu mai au granițe. Avem rețelele sociale și toate sondajele din Uniunea Europeană și de la noi arată că cetățenii se informează de pe rețele sociale. Inclusiv minorii stau pe rețele sociale. De aceea, oricine dorește să promoveze un mesaj înțelege că cu ajutorul tehnologiilor ajungi foarte rapid la oameni. În plus, te poți promova cu un cost extrem de mic comparativ cu alte campanii de publicitate”, a explicat Dinu Țurcanu.

Mai mult, potrivit lui, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, procesul de distribuire a conținutului a devenit mai eficient, iar mesajele sunt orientate în funcție de interesele și preferințele utilizatorilor.

„Odată cu dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială, atacatorii nici nu trebuie să mai depună efort pentru scrierea anumitor mesaje sau targetarea publicului. Acest lucru îl face automat inteligența artificială. Inteligența artificială postează în funcție de interesele cetățenilor”, a mai spus prorectorul UTM, Dinu Țurcanu.

Datele oficiale arată că prin intermediul tehnologiilor informaționale, campaniile de dezinformare își ating obiectivele și influențează un număr semnificativ de persoane.

„Mesajul dacă este distorsionat el dă bine la populație dacă are indicată formularea: breaking news sau dă click aici. Rapoartele europene arată că aceste campanii de dezinformare își ating scopurile bine definite. Potrivit datelor oficiale, campaniile de dezinformare au efect asupra a peste 50% din urmăritori”, a mai spus Dinu Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Disclaimer: Acest material este realizat în cadrul proiectului „Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#campanii #dezinformare #Dinu Țurcanu #public