Astăzi, 28 august 2023, în 11 localități din Republica Moldova se dă startul recensământul de probă al populației și locuințelor (RPL). În premieră, acesta va fi realizat pe tablete, cu aplicarea metodelor moderne de colectare a datelor, a precizat Biroul Național de Statistică.

Obiectele recenzării vor fi: persoanele cu reședință obișnuită în Republica Moldova, inclusiv cele aflate peste hotare pe un termen de până la 12 luni (la muncă, la studii și în alte scopuri); clădirile de locuit (ocupate sau neocupate) sau cele cu altă destinație dacă există cel puțin o locuință în acestea și locuințele situate în orice clădire, indiferent dacă sunt locuite sau nu la data de referință a recensământului de probă (28 august 2023).

La recensământul de probă vor fi adresate întrebări din chestionarele consultate public, ce se referă la caracteristici demografice, sociale, economice ale populației, gospodăriile casnice și locuințele acestora. În total vor fi 3 chestionare: despre persoană, clădire și locuință și spațiul colectiv de locuit.

Pentru colectarea datelor în teren, BNS a angajat circa 160 de recenzori, supervizori și alt personal temporar. Recenzorii vor purta chipiuri și tricouri cu însemnele recensământului, vor avea la ei legitimații, genți și tablete, în care vor înregistra răspunsurile oferite de persoanele intervievate.

Amintim că ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în Republica Moldova în anul 2014.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #populație #recensământ

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.