Pe 7 martie, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost gazda unui eveniment inițiat de către HEKS/EPER Moldova, organizație non-guvernamentală cu sediul central în Zürich, Elveția.

Situația geopolitică și ansamblul de probleme socio-economice din Moldova au stat la baza trainingului de instruire în afaceri pentru moldovenii vulnerabili și refugiații din țara noastră, atât din Ucraina, cât și din Rusia.

Programul a fost adaptat la nevoile specifice și la nivelul de cunoștințe și abilități al acestui grup țintă, având drept scop informarea și consultarea incipientă a persoanelor care își doresc să dezvolte o afacere în Moldova.

Cei 24 de participanți au fost ghidați de către Greta Hîncu, trainer în dezvoltare personală și financiară, absolventă a Universității Orleans din Franța, cu o experiență vastă, de peste 10 ani, în domeniul finanțelor.

Pe parcursul a câtorva ore, persoanele au generat idei de afaceri care pot fi competitive pe piață, au învățat elementele de bază ale planului de afaceri, de la descrierea conceptului, analiza pieței până la strategia de marketing, dar și, nu în ultimul rând, au făcut cunoștință cu potențialele provocări pe care le poți întâmpina odată ce devii antreprenor.

Participanții au acumulat skill-uri valoroase pentru un viitor în afaceri şi au apreciat desfăşurarea trainingului:

„Mi-a plăcut foarte mult seminarul, doamna Greta a fost foarte interesantă și a povestit despre diferite metode de analizare a inițierii unei afaceri, ceea ce este foarte important, și în general cum să generăm o idee și cum să o dezvoltăm mai departe”, spune o participantă.

„Îmi plac astfel de evenimente pentru că în cadrul lor începi mai productiv să gândești. Îndeplinești niște sarcini mici pas cu pas ca să îți vină ideea de afaceri ca rezultat”.

„Cel mai important este că din exercițiile practice am aflat foarte multe. A fost benefic acest training.”

„Am înțeles mai profund cum poți transforma o idee de afaceri în ceva stabil și valoros pentru sine. Mie mi-a reușit să deschid aici o afacere, datorită diferitor traininguri la care am participat, dar și pentru că aveam experiența fondării unei afaceri în Ucraina.“

HEKS/EPER Moldova susține consolidarea coeziunii sociale, integrarea și abilitarea economică a refugiaților și a moldovenilor vulnerabili.

#Greta Hincu #HEKS/EPER Moldova #training

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.